Cum împrietenim copiii cu legumele?

Că legumele-s sănătoase știm cu toții, nu cred că-i nevoie să citez surse ca să mă credeți. Ce mai știm majoritatea e că mulți dintre copiii noștri le refuză în mod sistematic, pe motiv că fie nu le plac, fie le place altceva din farfurie mai mult, sunt neinteresante, plictisitoare și ocupă loc degeaba în burtă (cred ei).

Eu cred că legumele nu pot lipsi din nici o zi, în stare crudă sau gătită. Cred, de asemenea, că fiecare dintre noi, inclusiv copiii, avem voie să nu ne placă tot ce ni se pune în față. Eu urăsc castraveții cruzi, nu i-aș mânca nici plătită. Sofia nu dorește broccoli, iar Ivan urăște roșiile crude. Dar în rest, la noi în casă legumele se mănâncă, nu se refuză.

Cum am ajuns la această stare de grație?

În primul rând, masa a fost mereu un moment special în familia noastră. Micul dejun, prânzul, cina și gustările s-au petrecut doar la masă, fiecare pe scaunul lui, fără televizor sau tablete sau jucării. Am ales meniul împreună cu copiii, discutând despre ce le place, dar și despre beneficiile legumelor în corpul nostru. La masă am discutat despre orice vor ei, dar și despre ce au în farfurie. I-am lăsat să caute diverse legume în sos, să fie atenți la fiecare gust în parte.

Avem cărți despre legume, despre cum cresc, dacă au semințe sau nu, cum arată când sunt crude, cine și cum le culege, prin ce procese trec înainte de  ajunge la noi în frigider.

Au mers dintotdeauna cu mine la piață, le-am arătat cum aleg cele mai bune legume, le-am arătat și cum se strică cele mai vechi, cum putem refolosi resturile de la salate sau roșiile moi, în sosuri.

Am evitat să le dau fast food, semi-preparate sau dulciuri din comerț, i-am lăsat să își formeze gustul cu mâncăruri cât mai simple, fără săruri și condimente. Sofia poate deosebi cu ochii închiși țelina de păstârnac, doar după gust și miros. Identifică imediat toate legumele dintr-o supă cremă, iar când își face singură pizza, pune cu mare bucurie ardei, ceapă, roșii, alături de porumb și ton sau măsline.

Păstrez două zile pe săptămână fără carne, cu multe legume și lactate. Încerc să mâncăm cât mai variat: la micul dejun avem de obicei ouă și roșii sau ardei sau castraveți, gustarea de la 11 e obligatoriu cu fructe proaspete (la alegerea lor, dar mereu de sezon), la prânz avem un fel principal care are fie carne cu legume, fie paste sau orez cu carne și legume, apoi după somn avem supă cremă de legume sau pizza de casă cu legume sau brioșe cu legume ori salate sau diverse tartine, iar cina e pe bază de lactate sau o salată, la alegere.

Ce n-am făcut a fost să-i oblig sau să-i condiționez să mănânce. Când n-au vrut, nu le-am făcut mai multe variante (că n-am putut, asta e), i-am lăsat nemâncați până la următoarea masă. Nu i-am lăsat să mănânce pâine goală în loc de masă, pe principiul că e mai bine decât nimic, eu am preferat nimic, cu convingerea că atunci când li se va face foame, vor mânca ce avem pe masă, ceea ce s-a și întâmplat, uneori de la masa următoare, alteori a doua zi. Sofia a avut o perioada de o lună în care a refuzat absolut orice mâncare solidă (avea 10 luni și îi ieșeau măsele), la început am crezut că o să mor de nervi tot gătit și aruncând, apoi am lăsat-o în pace, i-am dat lapte de sân și într-un final, în ritmul ei, a revenit la mâncare.

Un alt lucru pe care nu l-am făcut a fost să le ofer desert după masă. Nu consider că dulcele după un fel sau chiar două de mâncare consistentă și sănătoasă poate avea vreun beneficiu. Mâncăm dulciuri ocazional, lucruri pe care le pregătim împreună, dar ca o gustare după-amiaza (fac plăcinte cu fructe, clătite, biscuiți cu cereale și nuci, banana bread, brioșe cu fructe), cam o dată sau de două pe săptămână.

Nu mâncam pe canapea sau alergând prin casă, indiferent că e vorba despre fructe, pizza sau grisine coapte de noi. Ne așezăm la masă, Sofia pune tacâmuri și farfurii, eu aduc mâncarea, ne spălăm pe mâini și ne punem fiecare la locul lui și mâncăm acolo, atenți și prezenți unii la alții și la ce avem în farfurie.

Nu am făcut așezare specială în farfurii, nu am creat desene din legume și alte asemenea, nu știu despre voi, dar eu chiar nu am avut timp pentru așa ceva. Mâncarea o mâncăm pentru că e delicioasă, nu pentru că arată artistic în farfurie.

Cred că o alimentație sănătoasă e esențială nu doar pentru starea actuală de sănătate și pentru un sistem imunitar sănătos, dar mai ales pentru stabilirea unor obiceiuri alimentare bune pe termen lung. Vreau ca amândoi să iubească mâncarea simplă, cu ingrediente cât mai puține și mai puțin procesate, și deocamdată suntem pe drumul cel bun.

Sigur, nu toți copiii sunt mâncăcioși și cooperanți. În plus, unii dintre ei au crescut cu o relație nu tocmai bună cu mâncarea, iar părinților le e greu să mai repare obiceiuri alimentare proaste. Pentru ei, am scris o poveste, se numește Aventurierii de grădină. Cele patru personaje (Porumbob, Morcovito, Brocolina și Măzărela) sunt super simpatice și curajoase, trec prin multe aventuri ca să ajungă alături de copii, fiecare are calități care au legătură cu beneficiile legumelor adevărate, în speranța că așa vom repara cât de cât reputația legumelor și relația lor cu copiii.

Proiectul este realizat alături de Bonduelle, care a gândit o întreagă campanie de reîmprietenire a copiilor cu legumele. Începând din 23 septembrie, toți cei ce cumpara produse Bonduelle de minimum 20 de lei câștigă garantat una dintre cele patru mascote sau cartea “Aventurierii de gradină”, care conține, pe lângă povestea scrisă de mine și ilustrată de Crișan Roșu, câteva jocuri foarte faine (după casele de marcat vor extrage, de vineri până duminica seara, un talon răzuibil și vor afla ce premiu au câștigat. programul promoterilor Bonduelle care vă vor oferi lozurile este acesta: vineri 15.00-21.00, sâmbăta și duminica 10.00 – 16.00).

Aceasta e coperta cărții și mai jos aveți și o pagină din interior.

Poftă mare la legume!

PS: Am pus mai jos lista magazinelor mari în care e activă această campanie și datele de început și final. Campania se va desfășura și în alte magazine mai mici din Târgu Mureș, Alba Iulia, București, Arad, Chisneu Cris, Santana, Pancota, Oradea, Reșița, Lugoj, Hunedoara, Focșani, Adjud, Târgu Ocna, Dărmănești (Bacău), Onești, Târgu Ocna, Comănești, Bacău, Bârlad, Vaslui, Tecuci, Piatra Neamț, Săvinești (Neamț), Fălticeni, Botoșani, Iași, Pitești, Brașov.