Stați, nu vă grăbiți. Nu vreau să spun că dacă soțul e bun, mariajul e bun, iar dacă soțul e rău, relația de dezastruoasă. Vreau să spun că studiile desfășurate de către Institutul Gottman pe câteva decenii cu 130 de cupluri au ajuns la concluzia că factorul decisiv pentru succesul sau eșecul relațiilor pe termen lung este comportamentul bărbatului. Hai că v-am atras atenția un pic, așa-i?
Trecem peste evidențele gen: dacă partenerii nu sunt potriviți, desigur că se despart, dacă el sau ea sunt nemernici, celălalt o să-și facă bagajele (sper). Vorbim despre majoritatea dintre noi, care ne iubim, ne potrivim (ce-o mai însemna și asta), nu avem defecte uriașe, și cu toate astea simțim uneori că fericirea maritală ne scapă printre degete, indiferent că avem copii sau nu. Iată mai jos concluziile studiului de care ziceam mai sus, articolul de la care am pornit este aici.
Concluzia studiului publicat aici este că bărbații care se lasă influențați de partenerele lor au relații mai fericite și șanse mai mici să divorțeze (concluzia e valabilă și pentru cuplurile gay, deși studiile arată că în general acestea funcționează mai bine ca cele heterosexuale, detalii pe subiect aici).
De ce este atât de important pentru relație ca bărbatul să accepte sugestiile soției? Aflați mai jos.
Ideea de bază este aceasta: toate cuplurile se ceartă, indiferent de cât se iubesc, de cât de potriviți sunt, de câtă importanță dau relației lor, de cât timp petrec impreună. Conflictul este ceva firesc și sănătos în orice relație și nu ar avea sens să ne propunem să facem conflictele să dispară. Nu conflictele sunt cele care ne distrug relațiile, ci felul în care le gestionăm. Conflictele apar pentru că suntem ființe diferite, cu nevoi diferite. Când nevoia ei și nevoia lui nu sunt identice, apare un conflict. Ei, ce facem cu acest conflict ne poate apropia sau depărta pe termen scurt, mediu și lung.
Studiile aceluiași Institut Gottman arată că 65% dintre bărbați amplifică din instinct conflictul în loc de a-l aplana și rezolva: în loc să audă nevoia femeii, bărbatul devine defensiv, acuză la rândul lui.
Studiul arată că majoritatea femeilor reușesc să fie ascultători mai buni în timpul unei discuții în contradictoriu și sunt mai puțin defensive. Evident, și ele se enervează și au un comportament disprețuitor, dar sunt mai dispuse decât bărbații să ia în calcul și nevoile lor și eventualele soluții propuse de ei.
Cifrele spun că dacă bărbatul nu este dispus să lase și femeia să ia decizii în cuplu și să-i influențeze comportamentul, principiile, emoțiile, sunt șanse de 81% ca relația cu pricina să sfârșească în divorț.
Motivele pentru care bărbații și femeile sunt atât de diferiți și în această privință provin din felul în care suntem crescuți. Băieții sunt încurajați să fie competitivi, să caute mereu victoria, iar dacă se lovesc, li se spune: nu plânge, ești băiat mare, hai, la joacă, n-o să ne oprim pentru atâta lucru!
Când fetele se supără și plâng, jocul se oprește până ele se împacă, emoțiile lor contează, în timp ce ale băieților nu prea. Fetele se antrenează din timp pentru relații, în timp ce băieții nu au șansa asta. Sigur că există și mulți bărbați sensibili la emoții și multe femei complet insensibile la nuanțe, dar studiile Institutului Gottman arată că doar 35% dintre bărbați pot fi caracterizați drept posesori de inteligență emoțională.
Ceilalți 65% refuză să ia în serios sugestiile soției, pentru că se tem că vor pierde controlul și puterea.
Bărbatul inteligent emoțional își respectă soția, deci e direct interesat de bunăstarea ei emoțională. Asta nu înseamnă că va fi la fel de sensibil sau de vocal ca ea, ci doar că va ști să identifice emoțiile ei și să ia decizii tinând cont de ele.
Cum recunoaștem un soț inteligent din punct de vedere emoțional?
– Folosește mult noi în loc de eu
– Întreabă nevasta cum se simte, în loc să vorbească doar despre el
– Nu sare cu acuzele care încep și se termină cu tu întotdeauna sau tu niciodată
– Când soția are ceva de comunicat, el închide TV-ul și se întoarce spre ea ca să o asculte
– Nu se teme de conflict
– Nu jignește și nu amenință
– E prietenul soției, nu șeful sau stăpânul ei
– Nu vrea să câștige puncte, ci vrea ca și el și soția lui să fie bine împreună
Acești bărbați se vor bucura de relații mai frumoase cu iubitele lor, de sex mai mult și mai bun, de respect și admirație din partea soției, ei vor fi modele bune pentru copiii lor, vor crește copii siguri pe ei dpdv emoțional, cu încredere de sine.
Dr. Gottman crede că bărbații care nu fac cele de mai sus și care resping ideea de a lăsa emoțiile consoartei să le modifice deciziile fac asta fără să-și dea seama. E nevoie de o decizie conștientă pentru a face lucrurile diferit și de mult antrenament în direcția corectă. Iar atunci când apare un conflict, e esențial ca amândoi partenerii să:
– asculte și înțeleagă punctul de vedere al celuilalt
– nu jignească
– accepte un compromis, după ce au identificat fiecare punctele în care nu sunt flexibili și situațiile care i-ar face fericiți.
Amândoi, nu doar unul. Ambii parteneri se influențează unul pe celălalt, pentru că le pasă, pentru că se respectă.
Rezultatul va fi că cei doi parteneri se vor simți în siguranță unul cu celălalt, vor avea încredere să se exprime, să ceară, dar vor și oferi instinctiv siguranță, respect, prietenie, putere și influență, într-un schimb continuu.
Un bărbat care ia în seamă sentimentele soției nu e un pămpălău, ci un adevărat domn, un bărbat sigur pe el care știe că iubirea e soluția, iar lipsa iubirii e mereu sursa problemelor. Pentru un bărbat adevărat, nu contează ce scor a înregistrat la conflicte, ci un zâmbet pe chipul celei iubite.
Acum ia să vedem, avem domni inteligenți emoțional pe-aici? 🙂
Sursa foto: cuplu fericit via Shutterstock.com
Eu sunt casatorita cu un astfel de sot. Este minunat si il iubesc mult.
Am și eu unul. Îl iubesc și îl respect, un soț și un tată deosebit.
Din păcate, asemenea bărbați sunt foarte puțini și pe cale de disparitie
La fel si aici. Nu stiu ce m-as face fara el. E farul meu in vremuri furtunoase…<3
Ma numar printre norocoase 🙂 Dar din pacate vad atatea relatii complicate in jur 🙁 Am stat aproape 3 saptamani cu parintii mei care au peste 30 de ani de casatorie si m-am intrebat aproape zilnic de ce mama a stat langa cineva de genul tatalui meu 🙁 Un barbat egoist, care se pune pe primul loc si care nu isi asuma nimic niciodata. Intotdeauna e vina mamei pentru ce face sau zice el. Un barbat care nu regreta nimic din ce spune sau face si care se crede superior din toate punctele de vedere, desi sincer mama il intrece in multe 🙂 Eu m-as fi despartit de mult timp dar ea rezista eroic si chiar pare ca il iubeste sincer si cateodata pare ca nu intelege relatia mea cu sotul meu pentru ca nu se incadreaza in parametrii pe care ii stie ea. Triste sunt relatiile astea 🙁 Trista e viata unei familii care asteapta doar sa se termine totul intr-o zi
Si eu sunt o fericita! Am un sot minunat, un partener perfect, un tata exemplu. Este un barbat echilibrat emotional, un caracter frumos si puternic, in multe situatii imi doresc sa fiu si eu la fel, dar eu sunt firea aia mai impulsiva, mai incapatanata.
Și eu! Și eu! 🙂
In buna traditie romaneasca, fetele sunt crescute sa „suporte” iar baietii sunt indobitociti printr-o educatie de tip „militar”. Cu un astfel de istoric familial nu e posibila mentinerea unei relatii sot-sotie complet functionala, zic in sensul in care o relatie ar fi sustinuta prin calitatile partenerilor – fiindca acest gen de educatie duce implicit doar la relatii disfunctionale, adica sustinute prin defectele fiecaruia.
Avem avem. Dupa multi ani impreuna si multe discutii si lamuriri we really really got somewhere nice.
Ma bucur si eu de un asemena sot, dar la fel ca si la Cristina, multi din parintii nostrii traiesc in relatii triste, totul merge mecanic si fara sens.
Si eu am un astfel de sot 🙂 Am si eu baietel de aproape 4 ani si sper sa il ajutam cat mai mult sa devina un barbat inteligent emotional. Ce am observat este ca acum are o etapa in care vrea sa fie cel mai puternic. Si noi il incurajam sa verbalizeze emotiile, i le verbalizam si noi, si pe ale alui si pe ale noastre. Dar acum se lupta non stop. Astfel ca il ascultam si facem si noi ce ne spune. E o nevoie de-a lui.
Me too! Am un sot pe care-l iubesc, il respect siiii foarte important, inca il doresc si mi se pare cel mai sexi barbat(excludem vedete locale si internationale :)) ). Intr-adevar, cand simti ca esti inteleasa, cand omu’ are rabdare cu nervii tai, cand se tavaleste pe jos cu ala micu’ de-l face sa rada pana’si pierde rasuflarea, cand inca aduce flori acasa si face pishu cu usa inchisa la baie…pai cum sa nu te simti norocoasa? Un articol bun. Eu mereu zic ca barbatii genul „assholes” n-ar trebui sa gaseasca NICIO femeie dispusa sa-i suporte. Poate asa li se aprind vreo luminita.
Al meu este foarte inteligent, f bun in meseria lui insa inteligenta emotionala spre 0. Eu zic ca tine si de educatie, mama lui nu l-a invatat niste chestii de baza. Ma enervez cateodata ca nu intelege niste concepte pe care eu le stiam de la10-12ani ( de exemplu lauzia, crizele de furie la copii, de ce nu e bine sa lasi copilul prea mult cu febra 40, de ce nu e bine sa lasi copilul cu parul ud pe -5grade chiar dc are caciula samd) . Dar totul se rezolva cu multa rabdare din partea mea.
Eu ii zic de multe ori ca nu stiu cum rezista cu nebuna de mine. 😉
Eu mi-am dat seama tarziu ca sotul meu are inteligenta emotionala mai scazuta si treaba asta cu emotiile i se pare si o aiureala. El este un om foarte inteligent cognitiv. mult peste medie, si „norocul lui” ca are un dram de inteligenta emotionala este ca l-a crescut doar mama lui, tatal lui a murit cand avea 2 ani.Ce il mai salveaza iarasi, este ca are simt al umorului foarte bun si asta ne ajuta sa trecem peste vremurile mai tulburi.
Intrebarea e: cum il ajuti sa-si creasca inteligenta emotionala mai ales atunci cand nici nu considera ca e cazul sa faca vreo schimbare?
Same here ca la Cinderella! Un bărbat cu picioarele pe pământ, mintea brici, excelent in meseria lui care propune sa las copilul de 2 luni singur in apartament (dormea) ca sa vin sa vad noua mașina, spune la cunoștințe ca e ok sa fumeze in casa,nu știe sa discute (acuza, înjura, nu mai vb 3 zile), nu înțelege de ce femeia are nevoie de timp si spațiu ca sa se regăsească (de ce sa te duci tu la film si eu sa stau cu copilul ?). E un om minunat dar lipsa unor repere educaționale din copilărie se face simțită. Ce-o mai fi făcând unele mame de băieți de ajung la vârsta adulta rana pe rana ? Inca tine asa ca el mai încearcă si eu am răbdare dar e foarte obositor si tocește nervii lipsa asta de inteligenta emoțională.
Cat ma regăsesc in cuvintele astea…as mai adauga mereu ca eu sunt de vina ca nu stiu aia, am pretentii , iar acuzațiile si comportamentul lui sunt din cauza mea. Da,da sigur…:)
Mie mi-a dat cu 50-50 . Unde il incadrez ? 🙂
Da, sunt o norocoasa. Nu stiu de unde si cum a devenit astfel, pentru ca toate exemplele din jur au fost naspa, sau poate tocmai de aceea – pentru ca a suferit din cauza relatiei parintilor si s-a hotarat sa nu repete greselile lor. Este atent si calm si grijuliu. Un sot si un tata extraordinar!
„Studiile aceluiași Institut Gottman arată că 65% dintre bărbați amplifică din instinct conflictul în loc de a-l aplana și rezolva”, nu stiu ce cupluri au fost studiate,dar eu daca ma uit in jur e invers,sotiile sunt mai chitite pe cearta. Eu nu am intalnit prea multe femei aplanatoare de conflicte, dimpotriva. Probabil sunt mai putin orgolioase si accepta mai usor ca gresesc,dar la iscat de conflicte zic ca stam bine.
se refera la felul in care un barbat raspunde unui conflict initiat de o femeie. daca barbatul de exemplu ignora (in ideea ca se calmeaza ea, femeia) asta nu inseamna ca il aplaneaza, din contra. Asta este de cele mai multe ori stonewalling (sau cand vorbesti cu peretii). Depinde ce intelegi tu plin aplanarea conflictului, Dr Gottman se refera la intampinarea conflictului cu blandete si intelegere.
Pai asta e, nu te uita in jur. Studiul a fost făcut pe cupluri de americani, care sunt „putințel”…altfel. Eu am fost căsătorită cu un roman si cu un american. Diferența dintre felul in care o mare majoritate a bărbaților romani văd lumea SI femeia vs bărbații vestici e imensa. La fel e si cu femeile românce. Din păcate. 🙁
Prințesa-Ioana mi se pare una din putinele femei românce (blogger) care a reușit sa treacă de blocajul mental „impus” de societatea disfuncționala românească, bărbatul vs femeie. Se văd anii de terapie in fiecare articol scris. :)IMHO Terapia personală e importantă, iar cea de cuplu e oricând binevenita.
De curiozitate, câte dintre voi, doamnelor care scrieti aici, mergeți la terapie? 🙂
Si eu am un astfel de sot, comunicativ, empatic, de cele mai multe ori el initiaza discutii, gaseste solutii. Este un super om, il apreciez, respect si iubesc enorm!
Al meu este asa si este tare bine!Daca ar fi ca mine cred ca s-ar fi dus naibii relatia de ceva timp…
35%?! In cazul asta trebuie sa ma consider super norocoasa 🙂
Sotul meu este un omu cum nu cred ca mai exista, ne cunoastem de mai mult de 10 ani, am crescut si ne-am format impreuna; si am trecut prin experiente prin care nici un cuplu nu ar trebui sa treaca – am nascut 2 copilasi morti cu el tinandu-ma de mana in timpul contractiilor, groaza si durerea pe care i-o citeam pe chip nu se poate cuantifica. Dar, la bine si la rau, mergem mai departe.
Foarte bun acest articol. Pentru mine cam tardiv căci mi am ales un soț cu un intelect impresionant și cam atât, inteligenta emoțională este inexistenta.. Iar de când avem și un copil, deși îl iubește enorm, observ cu mahnire că are o comunicare defectuoasa și repeta greșelile facute de părinților lui.
minunat articol. multumesc Ioana!
Sunt printre cele norocoase. Sotul meu are o răbdare de fier. Mai ales acum. Dragul de el…Sunt insarcinata, săptămâna 15, prima sarcina, la 44 de ani . Așa ca stările mele sunt de la ras în hohote la plâns tot în hohote. Dar gestionează bine conflictele așa ca trec repede supărările mele.
Si eu norocoasa! Are grija sa imi reaminteasca mereu ca daca eu nu sunt bine, nici noi (adica el si copiii)nu suntem bine. Pe de alta parte, tatal meu egoist fara vindecare
si daca nu avem ce sa facem?
Mai dar voi depasiti aici toate studiile , majoritatea aveti numai soti minunati…banuiesc ca de aia si cititi articole de genul asta de bine ce va merge. :)?!?
Soțul meu e fix invers. Într-un cuvânt egoist. Ce as putea face să înțeleagă că nu e bine ce face ?
buna,poti sa-mi dai adresa ta de mail
si eu am aceeasi problema si as vrea sa vb cu cineva
adresa de facebook e mada zoe