Mic disclaimer, înainte să porniți felicitările și ca să nu facă soțul atac de cord: NU sunt însărcinată, am fost de suficiente ori cât să știu când să mă opresc. 🙂 Articolul e scris cu simpatie și empatie pentru toate doamnele și domnișoarele care au avut vreodată de purtat o burtă onorabilă, plină cu odor, inclusiv pentru mine, dar mai ales pentru cele care trec prin asta chiar acum.
Acum câteva săptămâni am fost la concert Depeche Mode la Amsterdam. Acum trei ani și ceva, am fost la un concert Depeche la Barcelona. Tot ei, tot concert în sală, public în delir, totuși, experiențele mele au fost destul de diferite. La Barcelona eram însărcinată în trei luni. La Amsterdam, nimic nu se adăpostea în burta mea în afară de o porție de piure cu varză murată. La Barcelona a trebuit să stau destul de în spate, să mă feresc de aglomerație, să nu trag aer în piept (toată lumea fuma în jurul meu tot felul de ierburi). Nu am dansat, nu am sărit, nu am aplaudat prea tare, am mers la toaletă de circa cinci ori, nici vorbă de bere, am avut și câteva episoare de greață, am bocit scurt de câteva ori, iar la mijlocul concertului mi s-a făcut somn. Întâi m-am temut că poate Depeche nu mai sunt ce-ai fost odată, dar nu, nu era vina lor, ci a mea.
Mi s-a confirmat anul ăsta la Amsterdam, când am dansat, am cântat și am sărit, am băut o bere, m-am strecurat în față până aproape de gard, unde era maximum de aglomerație, dar și de entuziasm. A fost un concert genial!
Din păcate, nu doar concertele pot deveni treburi complicate atunci când ești însărcinată. Multe dintre lucrurile simple pe care le faci zi de zi pot deveni dificile sau chiar imposibile când copul tău capătă noi dimensiuni și greutate mărită, noi presiuni și dureri, noi preocupări și panici.
Am făcut o listă mai jos, să facem haz de necaz. O puteți completa voi, în comentarii.
- Încheiat șireturile. Când burta e prea mare ca să te apleci și vremea nu îți permite să mergi în șlapi pe afară. Am o prietenă care îmi spunea că în ultimele luni de sarcină, bărbatul ei (care pleca foarte de dimineață de la muncă) o încălța în timp ce ea era încă în pat, dormind, astfel încât să se trezească rezolvată la capitolul ăsta, pentru că nu ar fi reușit să își pună singură cizmele, ghetele, bocancii etc. Era iarnă, deh. Alta zice că, pentru a evita problemele cu șireturile, ține adidașii bine desfăcuți și șireturile crăcănate tot timpul.
- Folosit decent băile mici, foarte mici, minuscule, ca de exemplu cele din avion sau tren. Când ești atât de mare încât o baie mică devine o capcană și ajungi să te bagi, de exemplu, în duș sau în cadă ca să poți deschide ușa de la baie când vrei să ieși. Sau ești nevoită să te așezi pe toaletă pe diagonală.
- Respectat reguli clasice de igienă. Când nu mai poți, de exemplu, sau îți este foarte greu, să te ștergi la fund. Nu râdeți, nu plângeți, cunosc cazuri!
- Centura de siguranță. Când burta e atât de mare că trebuie să devii creativă și foarte creativă ca să fii în siguranță în mașină. Prietena mea cea mai bună, de exemplu, se găsea în mare dificultate pentru că nu avea niciun spațiu mic peste care să trec centura, adică și sânii mari, și burta erau uriașe, ținea săraca mereu mâna dreaptă între centură și corp, ca să nu simtă că îi pocnesc sînii, burta sau vezica.
- Parcările strâmte. N-ai loc să deschizi ușa cât ar trebui să te strecori afară, așa că mai bine rămâi în mașină…
- Spălatul vaselor. Când îți blestemi zilele pentru că nu ai luat în calcul ipotetica burtă de gravidă atunci când ai ales chiuveta de la bucătărie și îți dai seama că atunci când speli vasele stai în cea mai dubioasă poziție din lume: pe coate sau într-o rână, pentru că nu are loc burta sub chiuvetă.
- Gravitația. Când îți cad chestii pe jos și dacă nu e nimeni prin zonă, acolo rămân, pentru că nu are cine să se aplece după ele.
- Gravitația 2. Când te trântești pe canapea și, singură acasă fiind, rămâi acolo până când vine soțul de la serviciu, pentru că tu nu poți fizic să te mai salți de-acolo.
- Hrănit pisica. Trebuie să îi pui boabe în castron, dar nu te poți apleca, așa că torni boabele în ploaie de sus, iar jumătate ajung în vasul de toaletă, sub cadă și-n papucii tăi, de unde îi mai scoți abia seara, când revine soțul de la muncă.
- Jucat cu celălalt copil. Ați văzut documentarele acelea cu hipopotamii care se aleargă prin nămol și sar de colo colo, se dau pe tobogan și se stropesc cu apă? Nici eu. Nu există.
- Dormit. La fiecare sarcină am dormit zeci de nopți în fund. Cum mă prăvăleam pe vreo parte, mă pârjolea pe gât refluxul, așa că mă propteam între perne și moțăiam așa ore la rând. Nu era chiar somn, doar așa, ceva să nu-mi deranjez partenerul de saltea.
- Întreprinderile amoroase de tip corporal (din același motiv ca cel de mai sus, cu hipopotamii)
Sugestii de la cititoare:
- Strănutul (care se lasă cu surprize în chiloți)
- Purtatul de geantă tip poștaș
- Auto-epilatul înghinal
- Auto-pedichiura
- Respiratul, când stai întinsă pe spate
- Ținutul minte de lucruri banale (cunoscul și ca sindromul ‘neuronului gravid’)
Voi de ce v-ați împiedicat când ați fost gravide?
Sursa foto: femeie gravidă via Shutterstock.com
Hai, mai, ca fundul e totusi la spate :). Nu ca ma laud, eu am putut sa fac de toate, chiar sa-mi si leg sireturile, pe o parte, asa. Dar sa vad acum cum e sarcina nr 2, presimt ca o sa fiu ca o balena alergand dupa un toddler taaaare energic.
– Încălțatul, da, e foarte dificil, dar bine că e vară acum și mă arunc în șlapi.
– Tăiatul unghiilor de la picioare. Deși nu sunt fan saloane & co, am devenit o prezență permanentă la salonul de la parterul blocului, în fiecare săptămână, să îmi facă și mie cineva pedichiura.
– Spălatul vaselor la chiuvetă, o adevărată provocare. Burta e mare și țuguiată și trebuie să ajung cumva și la vasele care se găsesc în chiuvetă.
– Centura bifată, jucatul cu copilul mai mare bifat.
– Aș adăuga luatul în brațe al copilului mai mare: din ce în ce mai imposibil în ultimele săptămâni, dar la fel de dorit de copil care se uită la mine cu ochi de migdală și îmi cere să îl iubesc „un minut!”
❤️
Există un fel de prelungitor de centură pentru gravide.
Dacă ceva îți pica pe jos, nu te apleci cine îndoi din genunchi. Ușor de zis, greu de făcut.
Iar la șireturi….. Îmi amintesc ca râdeam cu tata și făceam concurs de burți mari,cine se încheie mai repede la șireturi. Amândoi aveam adidași care nu trebuiau desfacuti.
da, asta e centura, foarte utila!
http://www.printesaurbana.ro/2014/03/centura-auto-pentru-femeile-insarcinate.html
Uitam mereu sa imi iau marja de timp cand plecam sa ma intalnesc cu vreun client, obisnuita fiind că merg repede si ajung mereu la timp.
Picioarele umflate care nu mai incapeau nici macar in șosete!
Sindromul de tunel carpian, inca prezent la 6 luni de la nastere.
Si sa nu uităm sfinții nervi, inca prezenți la 6 luni de la nastere!
Pe lângă cele menționate de tine, nu pot să port geanta ca poștașul (ușoară, doar cu un pachet de șervețele și telefonul) pentru că mă jenează peste burtă și port un rucsăcel care îmi ține caaaaald la spate. Strănutul cu… surprize în chiloți. Epilatul inghinal la nimereală (nu mă pot face cu ceară la salon, cu lama acasă). Tendința de a mă apleca să iau diverse și mă opresc la jumate că înțepenesc.
ah, stranutul cu surprize, de asta uitasem! da, absolut obligatoriu si asta! 🙂
Și izbucnitul in hohote de ras care se lasă și cu niște vanturi :)))
Solutia mea pentru centura: pus centura, tras putin cu mana sa fie larguta apoi prinse cele doua benzi cu un ac de siguranta aproape de fixare. Creste burta, se reia procesul.
Eu m-am lovit de urmatoarele probleme:
– facut unghiile la picioare (mi le facea sotul la prima sarcina)
– cumparat incaltaminte cu un numar mai mare (tot la prima sarcina, asa e cand nasti vara)
– scos verigheta si inel din cauza mainilor prea umflate (tot la prima sarcina)
– purtat gecile sotului (asta la a doua sarcina)
– varsat cel putin o data pe zi (la a doua sarcina)
Pe astea mi le mai aduc aminte, ca or fi fost ele mai multe.
Comic articolul. Imi aduc aminte cu drag acum de toate momentele descrise de mai sus. As mai adauga:
Umflarea exagerata a gleznelor si a labelor picioarelor. Ultimile mele luni au fost in toiul verii. Nici nu vreau sa ma gândesc daca as avea luna a noua in Decembrie, cu ce m-as mai încalță? Eu, in August nu am mai avut glezne iar picioarel imi arătau exact ca la bebeluși. Niște cârnăciori aliniati si drăguți imi reieseau frumos din șlapii comozi. Iar cand ma întindeam pe gresie sa mi le răcoresc, imi tineam ambele picioare sub fund, cand chemam soțul sa ma rudice de jos, ambele tălpi arătau ca niște labe de gâște.
Ar mai fi si purtarea de absorbante (din alea de noapte) in ultima luna. Micuta mea isi ținea căpușorul exact lângă vezica si cand isi ducea mâinile la cap, mie mi se umplea instant chiloteii de mici sau mari scăpări de pipi.
Si daca tot vorbim de chestii care nu mai sunt in controlul nostru in sarcina, ar mai fi… Flatulență, frate…! Săracul meu soț. Este minunat. 🙂
A si folosirea burții pe post de tava.
Cu toate astea… Abia astept următoarea.
:))))) Da, uite ca sunt si avantaje, servesti micul dejun direct pe burta.
– epilatul acasa devine extrem de solicitant si oricum nu esti sigura ca ai facut ce trebuia :)))
– reflux dupa orice mancare ingurgitata dupa ora 17
– numarul 2 la baie, dupa o perioada de constipatie, cand vine si mancare inapoi pe gat (stiu, e scarbos, asta e)
– nimic nu te mai cuprinde la picioare, nici slapi, nici sandale, nimic
– nu poti respira cand stai intinsa pe spate
Gata, am speriat destul. ?
La capitolul mobilitate stau inca bine, desi am intrat in saptamana 32. Asta pentru ca sunt destul de flexibila si am facut mereu sport.
Dar la partea cu memoria, sunt praf. Uit, sunt zapacita, ametita. Am plecat la piscina fara geanta cu cele necesare (m-am prins la intrarea in complex ca imi lipseste ceva), am comandat o saltea mai mare decat patul copilului, am plecat de la birou acasa si am lasat cheile si geanta la birou, etc. M-am prins in fata usii ca nu am cum sa intru in casa.
Bine ca inca nu mi-am uitat copilul (ala mai mare care merge singur) pe undeva. Dar mai am 2 luni, asa ca ma astept la orice.
Sa inteleg ca nu am de ce sa ma vait, sunt o fericita 😀 eu am din astea clasice cu oboseala si ridicatul chestiilor grele dar in rest nimic deosebit, doar surprizele din timpul stranutului si/sau episoadelor de voma. Am deja 34 s, sper sa nu se mai schimbe mare lucru 🙂 super articol! Multumim!
Mai, eu sunt încăpățânată. Asa ca am ținut neaparat sa imi leg singura șireturile aproape pana sa nasc. Puneam piciorul pe a treia scara asa spre lateral, trăgeam aer in piept si ma aplecam :))) amuzant rau. Râgâit si fletulenta bifat… ma simțeam ca o vaca. La epilat inghinal l-am mai rugat pe soț… pedichiura o făceam tot pe stilul piciorul dus spre lateral si ținut respirația :)))
Sau cand vine soțul acasa,iar tu nu te poti ridica din canapea pt. a-i descuia usa?
Eu sunt gravida in 9 luni și e groaznic cu micile îndeletniciri.
Mai am și un pui de 2 ani și 9 luni care mă solicita și el cu ale lui.
Plus că acum a mai venit și canicula.Un vis, o veselie.
Dincolo de asta mă descurc cum pot: pt obiecte care trebuiesc colectate după jos mi-am luat un baston, clește telescopic…Cred că așa îi zice , cu care adun liniștită obiecte, in special jucării după jos fara să mă aplec.Tare, nu?
La chiuvetă deschid o ușă de sub chiuveta și bag un picior acolo și fac față cu brio.
Arsurile le-am rezolvat cu niște pastile prescrise de medic.E suuuuuper bine.Am avut arsuri gastrice de la 4 luni.
Iar pustiul îl pasez cu multa nerușinare lui tacsu.Sa mă menajeze cat de mult se poate.
Am noroc că se înțeleg f bine unul cu altul.
Norocul meu ca nasc acum vara, nu am nevoie de sireturi :)) Auto-epilat inghinal..funny, da, instinctual asa… Dormitul in fund e cel mai bun mod de a dormi! Iar sotul intreaba: „nu ai mai fost o data la toaleta??” :))
As mai adaugă doar la cele spuse de tine/voi:
– Urcatul scărilor dc stai la bloc. Eu le spun mereu celor cu care sunt să o ia înainte ?
– Întorsul de pe o parte pe alta când stai întinsă – parca îmi ia o eternitate
– Transpir stand, darămite sa mai fac ceva…
– Durerile de spate după nici 10 min se stat în picioare.
– Îmbrățișările corp la corp cu sotul devin piept la piept ?
Și ar mai fi multe altele ☺
Imbratisarile corp la corp cu sotul devin burta in burta 😀 😀 . In sarcina am mancat cot la cot cu sotul, 3 mese pe zi. El s-a ingrasat 10 kg, eu 16. Eu am nascut copil de aproape 4kg si pierdut retentia de apa, el nu :D.
-cumparat incaltaminte cu 2 numere mai mari in ultima luna de sarcina.
-aveam suport pt paharul de apa (il puneam pe burta, intre sani 😀 ).
-distractia de luna a 3-4a:ma duceam la Jolidon si ceream sutien 75DD ca 75D nu ma mai incape la cupa si revarsa sanii. Figura angajatelor silfide si cu platfus era nepretuita 😀 .
– lacrimile dupa incheiat alaptatul. Am avut nevoie de sutien 75B (inainte de sarcina purtam 75C).
Intru in 38 saptamani dupa incheierea weekendului. Mi s-a urat de tot si toate. Nervi din orice, transpiratie care ploua de peste tot de pe mine, ragaieli si vanturi trase de nici eu nu stiu cand ies, arsuri pe gat si de la apa, carcei dublii in acelasi loc in pulpa in aceeasi noapte, carnati in loc de degete, glezne butoi, dormitul obligatoriu de pe stanga desi copilul e tot pe stanga si deci mare inghesuiala acolo. Si, pe deasupra, amice aflate intr-o mare fericire post partum, cu hastaguri #myall#myeverything etc despre care eu nu stiu si nu simt nimic si nostalgii despre cat de misto era cand aveau burta, pe bune, asa repede ati uitat, in nici 2 saptamani? Ce or fi gasit asa frumos la astea ultime zile, nu stiu.
Super articol… as vrea sa va spun prin ce am trecut eu dar din păcate încă nu se poate sper ca intr-un viitor mai apropiat decât depărtat sa îmi fie de folos toate sfaturile ???
P.S. M-a bucur sa aud ca a fost bine la Depeche Mode noi mergem mâine la Paris sper sa fie la fel de minunat ?
Am intampinat si eu majoritatea problemelor mentionate in articol si comentarii insa pentru mine constipatia si implicit hemoroizii au fost cele mai urate. Mi-am facut un amic pufos foarte credincios de care sper sa scap curand.
Eu nu pot sa uit de enervanta durere dintre picioare din ultima luna. Ma durea inghinal parca ma rupeam
Si plimbarea era musai dupa un itinerariu in stransa legatura cu toaletele.
Si, desigur, de senzatia „fac pipi ACUM” cand abia te-ai asezat in pat dupa o vizita la baie