Inima casei noastre bate în bucătărie (p)

Dacă vreodată ne-om muta într-o casă pe pământ în țara asta sau în următoarea, vreau ca bucătăria să fie mare. Mare, să ne putem învârti toți cinci prin ea fără să ne călcăm pe picioare. Ivan să-și poată plimba mașinuțele, Sofia să poată zbura cu dragonul ei din hârtie lipită, eu să pun capac peste omletă, omul să-și caute înnebunit ochelarii, pisica să fugă bezmetică printre noi după o scamă imaginară. Să am o insulă cu ghivece pe ea și multe sertare cu oale dedesubt și în jurul ei să ne strângem toți, cu prietenii noștri și ai copiilor, la o plăcintă mare cu mere coapte.

Vreau ca sufrageria să fie plină cu cărți. Să aibă un acvariu în loc de televizor și o canapea uriașă de culoarea laptelui cu cacao. Să ne putem întinde pe ea toți în toate direcțiile,  să fie comodă și pentru scris, și pentru citit, plină cu ghivece cu plante verzi și vii, cu draperii moi și o măsuță de cafea pe care copiii s-o umple cu creioane și bucăți de puzzle.

Vreau ca dormitorul să fie mic, mic de tot, cât să cuprindă un pat pare și două noptiere pe care să ne stivuim amânpatru toate cărțile cu care ne ducem seara la culcare. Atât, pat și noptiere și poate o comodă mică de tot pe care să-mi îngrămădesc colierele de bumbac și cerceii din lemn și desenele copiilor.

Holurile pot fi grase, goale și albe, cu câte-un tablou colorat atârnat și pisica noastră alergând bezmetică după scamele noastre imaginare.

Biroul poate fi mic sau mare sau rotund ori pătrat, nu prea-l folosesc. Scriu în pat sau pe canapea sau direct pe parchet, unde-mi vine gândul cel bun.

Băile pot fi oricum, petrecem oricum prea puțin timp în ele. Curate și oricum.

Lumină să fie,  căldură, texturi moi, culori prietenoase, flori și verde, cărți și jucării de copii. Nu mă supăr nici pe haine aruncate ici și colo, nici pe câte-o cariocă strecurată în trusa mea de machiaj. Asta face casa și viața vie, surprizele, micile încurcături,  zâmbetele sau încruntăturile, amintirile împreună.

Îmi plac casele noi, camerele de hotel, pensiunile, apartamentele prietenilor. Îmi place să văd cum își așază fiecare suflul în mobile și accesorii, în jurul căror obiecte se strânge familia, unde-s zonele cu inimă din casă.

La noi, deocamdată, veselia cea mai mare este în jurul mesei, pe podea, printre jucării, și în patul mare, unde ne strângem toți dimineața și ne iubim de parcă nimic altceva nu mai există pe lume.

Zilele trecute am făcut câteva poze în showroomul de mobilă Lems din Park Lake, să vă arăt ce mobilă aș alege dacă am renova acum apartamentul nostru sau ne-am muta în casă nouă. Când eram mică, mă uitam cu maaaare plăcere cu mama pe reviste nemțești cu mobilă și ne imaginam cum o fi să fie să trăiești în minunile acelea de case. Vă imaginați cu câtă bucurie am făcut pozele de mai jos! 🙂

Dar înainte de poze, vreau să vă mai spun că în toate magazinele Lems din toată țara aveți până pe 5 noiembrie reduceri de până la 50% la toate produsele. Și credeți-mă (de fapt, se vede și în poze), canapelele, dormitoarele și bucătăriile arată grozav! Toate mobilele Lems sunt create la Câmpina, în fabrica de mobilă Lemet. Îmi place mult că aceste produse sunt 100% românești, de la design la producție, că au prețuri pentru toate buzunarele și că au o mulțime de modele, pentru toate gusturile și dimensiunile de camere. Și acum sunt reduse până la jumătate! Dacă aveți chef de-o renovare, Lems e o idee bună!

Mi-ar plăcea să-mi spuneți care-i inima casei voastre. Unde bate ea?