Acum câteva zile, am plecat de-acasă la o întâlnire și, înainte să ies, Sofi mi-a zis:
– Mami, te aștept cu un cadou.
Mereu ne face cadouri. Desene de-ale ei, pe foi sau mai mici, colorate sau alb-negru, în care pune mereu oameni schematici cu zâmbete mari, de arătăm toți ca niște broaște, sau curcubee, soare, flori, toate zâmbesc, și tigaia în care desenează ouă zâmbește.
Timpul. Ok, o să-mi facă un vârtej sau un ghem sau un ceas sau un calendar, mi-am zis.
Când m-am întors, mi-a zis că nu e gata cadoul, că timpul nu i-a ieșit din cap, să mă aștept, își cere scuze.
După somnul de prânz, a rămas în camera ei încă o oră, în timp ce eu scriam și fratele ei sforăia. A ieșit victorioasă cu acest desen al timpului, despre care mi-a explicat cele de mai jos.
– Mami, acesta e timpul. Un domn și o doamnă sunt tineri și locuiesc împreună și se iubesc. Apoi, el se urcă într-o rachetă, că asta e meseria lui, și trece cu ea printr-o gaură neagră, iar când se întoarce, el e neschimbat, iar ea e foarte bătrână și s-a mutat într-o casă mai mică, doar pentru ea. Timp.
M-am holbat ca vițelul la gaura neagră o vreme.
– Uau, Sofi, cum te-ai gândit tu la așa ceva?
– Păi mai știi că am vorbit despre găurile negre acum câteva zile?
– Am vorbit, dar nu chiar atât de detaliat, nu m-am gândit că ai înțeles atât de bine ideea, e un lucru complicat.
– Nu e complicat, mami. A ieșit mai greu din cap, e adevărat, dar nu m-a durut sau ceva. Mai greu mi-a fost când am desenat elefantul ăla, cu trompa aia lungă…
Timpul. Ceva ce curge în mai multe feluri, în funcție de unde și cum ești. Ceva ce ai sau n-ai, în funcție de cum alegi să privești. Sincer, nu mă așteptam să primesc lecții de filosofie de la un copil de nici șase ani. Dar mă bucur că am privilegiul acesta. 🙂
Aveți și voi gânditori din aceștia? Sigur aveți, toți copiii sunt geniali! 🙂
asa e si Ilinca mea…spune lucruri care te lasa cu gura cascata…totul e fff simplu, insa nu avem noi ochi sa vedem si minte sa intelegem…insa ei au asa ceva.Sa avem grija sa ii pastram asa si sa nu le limitam orizonturile
🙂
Ideea seamana cu… cea a filmului Interstelar….l-ati vazut cumva?
daa, wow, ce film! m-a rasturnat de-a dreptul!
eu am vazut, copiii nu, e prea devreme pentru ei. 🙂
Mie imi aduce aminte de „Sotia calatorului in timp”…minus racheta si gaura neagra :))
imi place desenul si explicatia Sofiei, chiar a inteles fenomenul. un copil inteligent!
Complet din
senin, ieri ma intreaba fii-mea(4 ani si 4 luni): stii cine e Doamne-Doamne? Un nene batran care aduce binele …!!! NU am vorbit multe pe tema asta cu ea, dar stie de Doamne-Doamne, ne aude zicand Doamne Fereste sau Sa dea Domnul. Presupun ca asa a facut conexiunea cu binele…. Si eu am ramas masca!
Fetele au o inteligenta emotionala fantastica si empatie cu tonele. Le ajuta mult si de multe ori sunt way ahead of their age.
Fiica mea de 4.7 ani acum 3 zile „Mami, eu stiu cum este haina lui Mos Craciun dar nu stiu cum e a lui Mos Nicolae pentru ca nu l-am vazut niciodata’. Nu m-am gandit vreodata ca nu am idee de cum arata Mos Nicolae la fel cum nu mi-am pus problema ca sunt 2 diferiti deci clar fratele din 6 decembrie e diferit de primul.
[…] gândit la cuvintele lui Land și la testul lui ieri, când am citit pe blogul Ioanei Chicet-Macoveiciuc cum a desenat fiica ei de 6 ani, Sofia, […]
Minunat, cred ca avem mult de invatat de la cei mici.