S-au împlinit acum trei zile trei ani de la lansarea primei mele cărți, O să te țin în brațe cât vrei tu și încă o secundă. Cartea în care-am pus viața mea, de când eram copil și visam la păpușa de pe dulap, pe care urma să o primesc când aveam să fiu cuminte, și n-am mai primit-o niciodată, am pus iubirile mele, nunta, sarcinile, nașterile, apoi imensa fericire de a fi mama copiilor mei.
Un an mai târziu a urmat primul meu roman, Miercuri, respirăm, despre prietenia între femei și valoarea ei nemăsurată. O carte de râs și de plâns, în care-am pus șase gravide care se întâlnesc întâmplător și-și schimbă viața una alteia.
Anul trecut am lansat al doilea roman, de data asta o poveste de iubire plină de foc și durere. Ziua în care la capătul celălalt al iubirii n-a mai fost nimeni.
Mă uit la ele și nu-mi vine să cred că eu le-am născut, din sufletul și viața mea. Nu-mi vine să cred că zeci de mii de oameni au luat la ei acasă cărțile mele. Că personajele mele au făcut să curgă lacrimi și hohote de plâns.
Sunt tare bucuroasă!
Anul acesta nu voi lansa o carte pentru adulți. Am făcut atât de multe lucruri încât nu am avut liniște și timp să scriu. Am lansat în primăvară două cărți pentru copii și urmează curând altele două, am editat zeci de cărți pentru copii și părinți, am organizat și moderat zeci de lansări și conferințe, am scris pe blog, am filmat, am pozat, am montat, am promovat, printre toate astea n-a mai fost deloc timp să creez o nouă poveste.
Sper, anul viitor, să reușesc să pun pauză la toate celelalte, ca să scot din cap ideea care mi-a încolțit acolo de câteva luni și care așteaptă timp și atenție să iasă și să devină carte.
Să revenim însă la cele ce există. Votați, vă rog, care e preferata voastră. Și dacă vreți să-mi ziceți în comentarii și de ce, m-ar ajuta mult! 🙂
Mulțumesc!
Sorry, there are no polls available at the moment.
Am ales Miercuri, respiram pentru ca am citit-o repede si fluent, a fost distractiva si umana 🙂
Bafta, Ioana!
“O să te țin în brațe cât vrei tu și încă o secundă“ m-a ajutat foarte mult sa inteleg ce fel de mama îmi doresc sa fiu pentru copilul meu. Multumesc pentru îndrumare ?
Am sa te tin in brate pentru ca e despre de toate si m-am regasit in ea. Si pt ca te-ai descoperit si tu in ea si ne-ai lasat sa aflam despre tine. Multumim!
Am ales O sa te tin in brate… pentru ca a fost prima carte pe care am citit-o dupa nastere, printre plansete de nou-nascut. Eram vraiste cu hormonii, am plans multicel la ea si am imprumutat-o si catre patru prietene. Mi-au placut mult si celelalte, dar pentru ca nu ma identificam exact cu ce citeam in acel moment al vietii mele, preferata mea ramane O sa te tin in brate ❤️
Toate mi-au placut!
Mi-a placut “O sa te tin in brate cat vrei tu si inca o secunda” deoarece am citit-o cand eram gravida si are valoare emotionala! Am invatat multe din experienta ta si am apreciat foarte mult ca ti-ai pus sufletul pe hartie ca noi sa te cunoastem asa cum esti tu! ?
Le-am citit si pe celelalte si mi -au placut foarte mult!
Eu am ales ultima carte a ta. Motivele cred că le știi, le-am pus în postare pe fb, atât de mult m-am regăsit în povestea ta încât parcă ai scris-o pentru mine.
Toate mi-au placut, dar cel mai mult Ziua in care… Poate pentru ca mi-era familiara ideea de viata de studenta, sau pentru ca mi s-a facut dor de viata de camin, sau pur si simplu pentru ca aveam nevoie la momentul respectiv sa citesc o poveste de iubire…
La O sa te tin in brate am fost putin dezamagita la inceput… Asteptam altceva, nu stiu ce, dar cum citeam blogul zilnic, mi s-a parut ca sunt, practic, articole tiparite pe hartie… Ulterior mi-am dat seama ca este o carte despre tine, iar tu esti cea de pe blog, de zi cu zi…
Miercuri, respiram a fost si ea faina, dar cred ca nu am savurat-o la adevarata ei capacitate… pe vremea aceea nu fusesem insarcinata, nu aveam habar despre multe din trairile personajelor, m-am simtit ca un outsider pe alocuri. Cred ca as aprecia-o altfel acum, dupa ce am nascut 🙂
Eu am ales “Ziua in care la celalalt capat al iubirii nu a mai fost nimeni” pentru ca m-am regasit in paginile ei, am trait o parte din povestea Oanei, am plans si am ras citind-o. O alta carte de sufle este “O sa te tin in brate…” pentru ca lansarea a avut loc pe 12 septembrie, iar eu l-am nascut pe 14 septembrie pe bebe 2, a fost o adevarata desfasurare de forte sa o primesc in spital, m-am externat cu ea citita din scoarta in scoarta si cu felicitarile medicilor pentru alegerea de a o citi la un nou inceput de drum. “Miercuri respiram” mi-a amintit de frumoasa perioada a sarcinilor. Daca as fi putut sa le votez pe toate, le-as fi votat. Astept cu nerabdare urmatoarea carte.
O să te țin în brațe cât vrei tu și încă o secundă – pentru ca asta simt si eu pentru fiecare dintre copiii mei. Nu stiu sa existe o carte cu subiect asemanator iar titlul este genial .
Da, tocmai de asta zic și eu că e preferata mea „o sa te țin în brațe”, e prima carte a mea pe care am citit o de genul asta, că celelalte mai sunt, dar asta a deschis ceva in mine.
Mie mi-au placut toate, dar „Miercuri, respiram” e cea care mi-a ramas in minte mult timp dupa ce am terminat-o. Mi-a lasat un gust placut, un aer cosmopolitan si chiar am indragit personajele. Au esenta, sare si piper si toate cele.
O sa te tin in brate cat vrei tu si inca o secunda are o profunzime aparte , un contrast izbitor dar incurajator intre continutul dureros si stilul simplu si uneori ironic cu care sunt spuse ideile dar cel mai de pret lucru mi se pare punctarea ideii de atasament intre mama si copil , piatra de temelie in dezvoltarea oricarei fiinte umane.
„Ziua in care…” a fost cea mai speciala carte citita de mine vreodata! Nici n-am lasat-o din mana! M-am regasit in tot! Iar eu citesc mult! Esti minunata Ioana!
Toate mi-au plăcut. Însă am citit Miercuri respirăm când eram însărcinată cu al doilea copil și m-am identificat pe rand cu mai multe personaje. Și așa m-am simțit în normal ?. Am râs în hohote citind cartea, și bine mi-a prins. Mulțumesc Ioana.
„Ziua in care la celalalt capat al iubirii… ” pentru ca multe din lucrurile de acolo le-am gandit si eu, pentru ca atunci cand am fost gravida,copilul a fost suspect de sindrom Down. Din fericire, copilul a fost sanatos dar atunci cand am citit cartea,am ras si am plans si m-am gandit ca este despre mine.
O să te țin în brațe cât vrei tu și încă o secundă pentru titlul minunat și pentru faptul că a fost cel mai aproape de textele blogului. Și la cele două nevotate mi-au plăcut mult fragmentele care semănau cu viața ta. Aștept cu mare nerăbdare următoarea carte năzuind că vei găsi o poveste care să mă emoționeze mai mult decât ceea ce găsesc pe aici de vro 9 ani. De ar fi fost și blogul printre opțiunile de votare, pe el l-aș fi ales făr de dileme. Ce ai vota, Ioana? 🙂
Miercuri, respiram- mi-a plăcut cel mai mult, am stat noaptea ca sa o citesc 🙂 M-a prins povestea, mi-au plăcut personajele, mi-a fost f ușor sa o citesc.
Am ales greu. Le-as fi votat pe toate trei. „O sa te tin in brate cat vrei tu si inca o secunda” castiga totusi. Am citit-o cu putin timp inainte sa aflu ca sunt insarcinata. E minunat tot ce scrii si tot ce faci. Schimbi lumea in bine, salvezi suflete de copii, faci mamicile mai bune, mai informate, mai atente, mai responsabile. Invat de la tine in fiecare zi. Esti extraordinara!
O sa te tin in brate cat vrei tu si inca o secunda pentru ca sunt mama si imi iubesc copii mai mult decat orice pe lume, iar povestea in sine este reala si frumoasa. Dupa prima nastere prin cezariana, inspirata de carte, as fi vrut a 2a sa fie naturala dar in ajun de Craciun in Romania, la spital de stat nu a fost posibil….. Mult succes in continuare!!!
Prima, pentru că e foarte sinceră, nu e dramatică, e veselă și, mai ales, foarte deșteaptă. Am recitit textele deja publicate pe blog, cu bucurie.
Am ales O sa te tin in brate oentri ca a fost baza inceputului meu in viata de mama. O carte din suflet, in care ti-ai pus viata pe hartie pentru ca si alte mamici sa vada ca unele lucruri pe care societatea le condamna sunt, de fapt, normale.
Am citit toate cartile tale, inclusiv cele pentru copii si toate sunt minunate.
Mulțumim
Am ales prima varianta….eram cu totul introdusa in poveste, atat de tare incat nu am obs ca era pe cale sa se termine iar cand am dat ultima pagina si am realizat , eram socata de cat de buna a putut fi aceasta carte. Toata deodata am citit-o. Felicitari. A rost minunata.
Da, asa e, ce minunata e creatia, chiar artistica sa fie si nu aia de suflete mici si pufoase 🙂 Mie cartea O SA TE ȚIN ÎN BRAȚE… mi-a placut la nebunie:
– în primul rand pentru ca e biografica, iar eu sunt genul de om care adora sa citeasca biografii,
– un alt motiv e inceputul, nici ca puteai gasi unul mai bun, mi-a stors multe-multe lacrimi, m-a facut sa ma gandesc ca sunt femeie si puteam fi eu in locul tau, plus că sunt și mama de fiica.
– de asemenea, umorul cu care scrii e unul care captiveaza orice cititor mai ales ca e autentic,
– mi-a placut modestia cu care ai scris-o, modestia unei femei care a pornit de la cativa cititori de blog (haha, si aia rude, cum spuneai tu) si a ajuns sa fie UN OM DE SUCCES și O FEMEIE DE CARIERĂ 🙂
ar mai fi ceva motive, dar m-as intinde prea mult, cert e ca eu recomand deja cartea ta si altor prietene si urmeaza sa mai citesc si altele scrise de tine. Sa ai inspiratie in continuare 🙂
„O să te țin în brațe cât vrei tu și încă o secundă” pentru ca a fost cea care a avut stilul de pe blog, scrisul de care m-am indragostit eu acum mult ani 🙂
Miercuri, respiram…am citit-o cand eram gravida cu al doilea copil, asa ca am empatizat foarte tare cu personajele tale, care sunt amuzante si par a fi desprinse din viata reala.
“O sa te tin in brate…” am vazut-o mai degraba ca pe o carte de parenting cu blandete pt incepatori. Am folosit-o ca material didactic pt bunica care ne ajuta cu copiii. Surprinzator, i-a placut si imi mai zice cateodata ca sa facem asa cum scrie in carte 🙂
“Ziua…” pe mine nu m-a prins. Pare neverosimila in zilele noastre.
Eu acum citesc „Ziua…” și nu prea mă dau în vânt după ea, nu mi-a plăcut personajul Oana de la început, iar când am citit că a jelit un bărbat doi ani și iar după șase ani încă suferă după el, chiar m-a enervat 🙂 Am citit cam jumătate, o să o termin că sunt curioasă ce se mai întâmplă, totuși.
Mi-a plăcut „Miercuri, respirăm” a fost haioasă și fresh și cumva mai reală.
„O să te țin în brațe” încă nu o am, dar e pe listă.
Pana azi nu mai citisem nicio carte scrisa de tine si m-am hotarat sa le comand pe toate o data. Am citit „Ziua in care la capatul celalalt al iubirii n-a mai fost nimeni” si sunt absolut ravasita, incantata, impresionata de modul in care a fost scrisa, de personaje, de sentimente. Personaje atat de vii incat am impresia ca tin la ele. Am citit cartea asa ca intr-o vrie, dar cred ca o voi mai citit o data, pentru a o savura. 🙂 Mi se pare ceva extraordinar sa poti trezi in oameni asemena sentimente prin scris. Multumesc mult.
Apoi, dupa ce le voi citi si pe celelalte doua, voi putea vota in sondaj.
O sa te tin in brate – pentru ca am asteptat-o foarte mult, mi-am dorit-o foarte mult. Si, desigur, pentru ca prin ea am primit raspunsuri. Multumesc pentru toate, insa!