Ieri a fost ziua în care a trebuit să strângem un gunoi făcut de altcineva. Greu. V-am zis că sunt la Bruxelles?
Mă așteptam să fie foarte curat orașul, dar sâmbătă m-am plimbat vreo trei ore prin cartiere și am văzut o grămadă de ambalaje aruncate pe jos, sticle de bere și de vodcă abandonate, poate că am ieșit eu prea devreme din casă și încă nu apucaseră echipele de curățenie de strângă (între 9 și 12 am ieșit). Am strâns câteva hârtii și sticle și le-am dus lângă coșuri de gunoi (erau foarte pline). Adevărul e că sunt atâââât de mulți turiști aici! Wooow, în centru zici că eram noi la protest în Piata Victoriei! Foarte mult îmi plac orașul, arhitectura, atmosfera, românii de aici sunt super conectați și prezenți, iar mâncarea și berea… vai! M-aș muta aici și mâine!
Dar mi-am îndeplinit vineri provocarea, când am decolat de pe Otopeni și cam așa arăta poarta de îmbarcare:
Am strâns, bineînțeles (nu era gunoi lăsat de mine, ci de o familie mai mare care a plecat în Tenerife).
E timpul pentru cea de a șaptea provocare! Are două componente, căci azi ne alegem președintele!
•Întreabă pe cineva din jur care pare că are nevoie de ajutor dacă poți să îl sprijini cu ceva.
Mergi la vot! Nu desconsidera pe cei cre votează diferit de tine, nu-i face proști, săraci, spălați pe creier etc. Toată lumea are dreptul la o părere și nimănui nu-i place să fie jignit, devalorizat, umilit.
Și apoi îmi spuneți cum a fost, aici, în comentarii, ca să rămânem conectați în provocarea bunătații.
Dacă abia acum intrați în joc, provocările anterioare au fost:
- ziua 1: să trimiteți un mesaj de apreciere cuiva drag cu care nu ați mai vorbit de mult
- ziua 2: să faceți un compliment sincer cuiva necunoscut
- ziua 3: să oferiți ceva de mâncare unui străin, coleg, vecin
- ziua 4: să lăsați pe cineva în fața voastră la rând la magazin, lift, metrou etc
- ziua 5: să scrieți un bilețel cu un mesaj de apreciere pentru cineva (cvasi) necunoscut: o colegă nouă, un vecin proaspăt, portatul, bucătarul etc
- ziua 6: să strângeți de pe jos sau de oriunde sunteți un gunoi care nu e al vostru
Le puteți face pe toate de azi, timp e, bunăvoință să fie. Unele fapte bune nu iau mai mult de trei secunde. Și ceva disponibilitate sufletească, pe care o înmulțim cu fiecare provocare din excursia noastră.
Facem fapte bune programat 21 de zile, ca să producem o schimbare reală în creierul nostru, iar bunătatea să ne intre în reflex.
#21deziledebunatate
Photo by Rémi Walle on Unsplash
Eu sunt puțin defazată dar la vot ies sigur.
Vineri am plecat la țară. Nu stiu de ce netul n-a mers defel. Nu am putut citi provocarea! Dar, am făcut atîta curățenie in toate casele,căsuțele,odăile si odaitele fara număr de la mama soacră, ca azi nu-mi simt mîinile! Dar parca ma simt împlinită cumva ca am putut sa o ajut!
N-am văzut niciodată atâta mizerie la porțile de îmbarcare din Cluj de unde zbor de obicei. Numa’ zic…
Bruxelles a fost probabil singurul oraș din Europa din câte am văzut în care nu m-am simțit în siguranță să mă plimb singură pe străzi. A fost relativ frumos, dar am văzut altele mult mai frumoase, plus că n-am avut curaj să mă duc pe străduțe prin cartiere, cum am făcut în alte orașe.
Am fost la vot pe la ora 12. Era putina lume, în comparație cu europarlamentare.
Referitor la Bruxelles si.mie mi s-a părut murdar.
Pentru ca enclave de arabeti. Unul din motivele pentru care refuz orice oferta de munca acolo.
Nu mi s-a părut nici mai murdar, nici mai curat decât altele, mai ales că am fost de 3 ori în 6 luni tot cu ocazia unor sărbători când puhoiul de turiști era enorm, deci și mai multe șanse de a se face mizerie. Mi-a fost pur și simplu frică să mă plimb pe străzile principale, frică în metrou mai ales spre capăt deși mergeam spre obiective turistice. Nici în hotel în buricul târgului nu m-am simțit safe ca femeie călătorind sigură. A fost prima oară când am luat un Hop-on Hop-off bus ca să văd orașul că în ăla erau doar turiști și părea cât de cât safe. Păcat de el, că e oraș frumos și are mâncare bună.
@ Pyro political correctnessu’ vieții mă împiedică să confirm sau să infirm ce zici tu 🙂
Done (inca de ieri cu votul) si done (am intrebat, astept raspuns).
Întrebarea este: facem fapte bune pentru a ne simți noi bine sau pentru a-i face pe alții sa se simtă bine?
Eu le fac ca să ajut pe alții. Scopul e binele altora. Consecința e că mă ajută și pe mine să mă simt bine, dar nu de asta o fac. Mi-ar fi mai simplu să mănânc ciocolată, de exemplu.
Buna! M-am culcat cu gandul ca nu mi-am facut provocarea acestei zile, ca nu am ajutat. 🙁 Dar, de fapt, azi dimineata, gandindu-ma, mi-am dat seama ca am facut-o, desi intr-o alta forma. Am trimis bani unei doamne la care tin foarte mult, fosta mea soacra cu care voi tine mereu legatura; este ca o mama si asa va ramane. De ce bani? Pentru ca locuieste la tara, iar conditiile nu sunt stralucite, plus ca mai sunt si alte probleme de sanatate… iar totul, la un moment dat, se rezuma la bani. Imi place sa cred ca, daca se va ivi ocazia, voi face si alte lucruri, pentru altii, nu ma voi opri la o singura fapta pentru o singura provocare. 🙂 Spor la fapte bune!