Continuăm seria de femei cu meserii considerate cultural „de bărbați” cu Mihaela, care este fondatoarea unei companii care comercializează explozibili. Întreaga serie este aici.
Salutare,
Sunt Mihaela Carată, am 47 de ani și dețin o companie care are ca obiect de activitate comercializarea de material exploziv și asigurarea de servicii de însoțire a transporturilor speciale. Aceste transporturi se realizează cu un reprezentant din firma noastră și cu personal calificat – unități de jandarmi –, de la punctul de frontieră A până la punctul de frontieră B. O altă linie de business este reprezentată de vânzările de exploziv de uz civil și militar și de echipamente specifice domeniului.
Pentru a desfășura anumite activități în acest domeniu a fost necesar să obțin certificarea de artificier, fapt care mi-a permis să însoțesc transporturile speciale.
Partea luminoasă a meseriei mele e reprezentată de încrederea pe care mi-o dau colegii mei în fiecare zi, pentru că este un domeniu în care acordajele fine sunt absolut necesare și în care depindem enorm unii de alții, fiecare dintre noi fiind o parte esențială din sistem
Mihaela Carată
După ce mi-am dorit inițial să mă înscriu la Facultatea de Istorie, am ratat admiterea la Facultatea de Drept și am ajuns absolventă a Facultății de Științe Politice. ? Intrarea în domeniul de activitate al firmei mele a fost conjuncturală, lucrând mai întâi la departamentul financiar; ulterior, pentru că l-am considerat interesant, am obținut certificarea de artificier și de atunci au trecut 11 ani de când îmi desfășor zilnic activitatea într-un domeniu deosebit. Nu aș putea spune că am visat de mică așa ceva, dar îmi amintesc că îmi plăceau mașinuțele, autocamioanele și basculantele, deci a existat, probabil, o sămânță care la un moment dat a încolțit și m-a îndreptat către această direcție.
Singura prejudecată pe care am trăit-o la început în acest cadru profesional a fost aceea că eram prea tânără pentru a practica o meserie considerată pentru bărbați. Au fost de-a lungul timpului unele asperități în relațiile profesionale, dar am învățat să le gestionez și să devin conștientă că orice meserie poate fi făcută și de o femeie, iar dacă ai răbdare și ești perseverentă, rezultatele vor apărea la timpul potrivit.
Partea complicată este că domeniul acesta are nevoie de foarte multe autorizații și este foarte procedural, existând o tensiune psihică de la pregătirea dosarului de autorizații până în momentul în care un transport special ajunge cu bine la destinație.
În același timp, activitățile zilnice mi-au atrenat atenția, spiritul de observație și rigoarea, contribuind la dezvoltarea activităților pe care le desfășor cu firma mea.
Dacă am menționat despre partea complicată, aș spune că partea luminoasă e reprezentată de încrederea pe care mi-o dau colegii mei în fiecare zi, pentru că este un domeniu în care acordajele fine sunt absolut necesare și în care depindem enorm unii de alții, fiecare dintre noi fiind o parte esențială din sistem. Relațiile cu ei mă încarcă cu multă energie și mă ajută să creștem firma împreună.
În cei 11 ani de activitate în acest domeniu, m-am dezvoltat constant personal și profesional; am obținut încredere în mine însămi; am văzut ce înseamnă forța unei echipe; mi-am dezvoltat capacitatea de concentrare și de atenție, reușind să găsesc soluții la probleme în timp real; am conștientizat că am atributele fizice atât de necesare în acest domeniu, dar și o forță psihică de care nu mă credeam în stare.
Fiica mea adolescentă nu va intra în acest domeniu de activitate, își dorește să studieze ingineria biotehnologică, dar sper că am reușit și voi reuși în continuare să îi transmit ideea că sky is the limit în tot ceea ce ne propunem să devenim.
