De când e cu mine, din decembrie 2006, Ciocolata m-a însoțit de fiecare dată când am schimbat locul. Când am plecat de-acasă cu o valiză de lucruri și am dormit o noapte în mașină, a fost cu mine. Cât am dormit pe la prieteni, cu mine. Când ne-am mutat la casa noastră, normal că a venit și ea. E parte din familia mea, așa cum nu mi-aș lăsa copiii într-o casă când mă mut în alta, așa n-aș lăsa-o nici pe ea, niciodată. E prietena mea blănoasă, iar eu sunt omul ei. Suntem legate pe viață!
În ianuarie, când am schimbat iar casa și țara, Cioco a zburat cu noi. Am intrat în aeroport cu copiii de mână, cu geanta cu pisica de gât și trăgând trei adulți de trei valize (restul lucrurilor, oale, farfurii, pături, cărți și Lego au venit cu o mașină mai mare, plecată cu două zile înainte de zborul nostru).
Pentru ca pisicuța cea bătrână să poată intra în Olanda, a fost nevoie să:
- fie microcipată (procedură nedureroasă și rapidă)
- fie vaccinată antirabic recent
- aibă bilet de avion pentru animale (50 de euro am plătit noi la KLM, a stat în geantă la picioarele mele)
- aibă pașaport internațional (pe care e trecut numărul de cip, dar și vaccinul, poza e opțională) – se găsește la veterinar
Pentru drumul cu avionul sunt două variante: animalele pot călători la cargo, într-un compartiment special pentru animale, cu presiune și temperatură identice cu cele din cabină, în cutie specială, sau în geantă de voiaj de dimensiuni standard, la picioarele stăpânului.
La cargo, animalele pot călători fără stăpân. În cabină e nevoie să fie însoțite de o persoană.
Noi am ales să o ținem cu noi, nu a mai zburat niciodată, e și bătrână, face 16 ani anul acesta, am vrut să o am aproape, să mă poată auzi și miroase, să o pot mângâia.
Nu este permis să scoți animalul din geantă pe parcursul zborului!
Am deschis puțin fermoarul de câteva ori și am mângâiat-o pe cap, i-am oferit apă pe deget, i-am vorbit mult și am liniștit-o.
Geanta de voiaj e important să fie de dimensiunile specificate de compania aeriană cu care călătoriți. E importat ca animalul să aibă loc să stea în picioare, să se întoarcă, să aibă podea stabilă, să nu fie transparentă (se strează foarte mult animalul). Noi am cumpărat-o pe asta, e ușoară și simplu de purtat și de reglat.
Puteți pune o aleză pe fund, în caz că își face nevoile în timpul zborului.
Ideal este să nu mai dați de mâncare animalului cu 4-6 ore înainte de zbor, ca să preveniți vărsăturile.
Majoritatea animalelor reacționează bine la zbor.
Știu că unii veterinari recomandă sedarea animalelor mai anxioase, din ce am citit însă, sedarea le poate afecta semnificativ procesul natural de adaptare a corpului la schimbările de presiune și altitudine, iar Cioco a noastră e și bătrână… Nu i-am dat nimic.
A fost neliniștită și a stat retrasă în geantă, dar nu i s-a întâmplat nimic rău. I-am vorbit constant, am mângâiat-o și eu și copiii.
La porțile de securitate, trebuie pusă geanta de transport prima pe bandă, luat animalul în brațe și trecut cu el prin poartă, în timp ce geanta e scanată pe bandă. Apoi pui animalul la loc în geantă, închizi fermoarul și te ocupi de celelalte bagaje. Etapa asta a speriat-o un pic, dar odată ce-a ajuns înapoi în cutie s-a liniștit.
Odată ajunși la destinație, în noua casă, am deschis ușa genții și am lăsat-o să facă ce a dorit. După o vreme a ieșit pe burtă și s-a ascuns pe sub niște cutii.
Nu a ieșit de acolo o zi întreagă, în a doua noapte a explorat un pic. Nu a mâncat și nu a băut, i-am dat eu de pe deget apă.
În a treia zi am mers cu ea în brațe la litieră, a făcut cât eu am stat acolo vorbind cu ea.
Nu ieșea ziua, dar torcea dacă o mângâiam în ascunzătoarea ei. În a patra zi a venit să mănânce, i-am dat de pe deget, a mâncat cu poftă.
În a cincea zi a început să exploreze și ziua.
În ziua a șasea a revenit la comportamentul ei normal.
Sunt multe pisici care se plimbă pe aici, inclusiv la noi în curte, pisici cu stăpân care însă sunt independente (nu există animale de casă fără stăpân, abandonate, sunt însă animale sălbatice, iepuri, veverițe, arici, vulpi). A noastră nu e interesată să iasă, mai degrabă o sperie exteriorul, dar suntem atenți să nu iasă totuși, ar fi traumatizant rău pentru ea, nu e obișnuită să stea afară).
Acum îi plac și scările, aleargă pe ele în sus și-n jos.
Se joacă, cere iubire, e lipicioasă, mănâncă și bea normal.
Am evut emoții, recunosc, și mă bucur că totul e bine cu ea!
PS. Vreau să le mulțumesc lui Candice și lui Adrian Dragotă, cu care m-am sfătuit mereu legat de cele mai bune variante pentru Ciocolata, de la geantă la găsit veterinar pentru microcipare, abordarea porților de securitate la aeroport și adaptarea în noua casă. Adrian importă un așternut foarte fain pentru pisici (natural, din bentonită albă), care nu face deloc praf și absoarbe bine mirosurile, Imperial Care îi spune găsiți magazinul aici. Așa, să fac și eu un gest drăguț pentru ei, căci la ei în casă s-a născut minunata mea. 🙂
Multumim mult pt informatii!
Chiar ma gandeam cum a decurs adaptarea pt Cioco si ma bucur tare mult ca s-a incheiat cu bine!
Și noi ne pregătim de un one way flight spre Irlanda, însă problema mea cea mai mare, disperarea mea, e ca acolo, proprietarii nu accepta animale… Am 2 pisici, și nu știu ce sa fac… Atât ma rog, sa am norocul sa găsesc casa care sa le accepte…
Nici aici nu accepta toti, dar sunt destui care accepta.
M-am bucurat sa citesc despre peripetiile Ciocolatei, cea mai pufoasa proaspat-olandeza 🙂
Am vrut sa adaug cateva idei pe care le-am invatat de la parintii umani ai pisicii noastre si de la veterinarul prietenos din Rotterdam, la care fugim de cate ori Mandu a noastra se uita mai stramb la bolul de mancare, sau alte mini-anxietati de posesori de pisica. Nu sunt neaparat legate de situatia Ciocolatei, ci cumva tangentiale.
Referitor la pisicile olandeze care se plimba nonsalant prin jurul casei, dar stiu sa se si intoarca unde trebuie: este musai sa aiba toate vaccinurile la zi, pentru ca afara pot capata boli periculoase (uneori letale) dar care pot fi prevenite prin vaccinare. E bine sa informam veterinarul daca pisica e plimbareata, o sa stie ce vaccinuri sunt necesare.
Referitor la geanta de voiaj pisiceasca: chiar si numai din cauza asaltului de mirosuri noi, calatoria pentru o pisica poate fi extrem de stresanta. Un lucru care poate ajuta este sa obisnuim pisica cu geanta/ cutia de voiaj, treptat. Ce-am facut noi cu Mandu inainte sa zburam cu ea: am lasat geanta de transport deschisa, pe podea in sufragerie, cu un tricou vechi de-al mandrului in ea (desi noi 3 suntem o familie, el e omul ei 100% iar eu nu sunt geloasa deloooooc). Am lasat-o sa exploreze geanta, am ajutat-o un pic cu niste jucarii. Mai tarziu am plimbat-o in geanta prin casa, apoi pe afara. S-a obisnuit si nu o asociaza cu nimic negativ (e.g. prima ei intalnire cu geanta nu a fost o vizita la veterinar). Inainte de excursie am folosit un spray cu catnip in interior, mai mult pentru linistea noastra sufleteasca. A zburat din geanta ca din prastie in secunda in care am ajuns la destinatie? A zburat. Dar s-a si intors de buna voie cand a fost cazul sa calatorim inapoi.
Sper ca povestioarele astea pot ajuta si alti posesori de pisici, pentru ca in ultima instanta calatoria cu un pisoi nu e cea mai usoara chestie, dar nici un monstru mitologic 😀
În primul rând, sunteți minunați (nici nu mă gândeam că ați fi procedat altfel) că ați luat pisica cu voi. Sunt pline grupurile de animale de anunțuri de genul „a plecat stăpânul în străinătate și nu a putut lua animalul.” Nu există așa ceva. Așa cum nu lași în urmă copilul, nu lași nici animalul.
În al doilea rând vreau să adaug ceva referitor la scosul pisicii din geantă în aeroport. Este foarte important să aibă un ham cu o lesă de care să o ții când o scoți pentru că există șansa să se sperie și să îți fugă din brațe. Pe mine m-au marcat câteva articole pe tema asta: https://www.news18.com/news/buzz/cat-goes-missing-at-airport-found-after-11-days-with-help-of-dog-3272102.html Asta e cazul fericit când au găsit-o ulterior, dar nu toate au avut același noroc.
Și nu în ultimul rând, dacă nu e învățată afară, nu o învățați acum că nu are sens. Și deși în străinătate nu sunt pericole la fel de mari ca la noi (mașini care să le calce, bestii care să le chinuie), tot e mai în singuranță exclusiv indoors.
Multumesc. Asteptam cu interes articolul. Lamurire: am intrebat la un cabinet daca pun CIP si fac pasaport si mi s-a spus ca da. Oare pot avea probleme la iesire din cauza cabinetului sau vet-ului?
Nu, nu scaneaza nimeni animalele sa verifice.
Buna! Ma bucur sa aud ca Cioco a ajuns și ea cu bine pe noile meleaguri. Știam ca aveați și o hamsterică, Lila. Sau intre timp a plecat pe “alta lume”?… m-ar fi interesat detalii de deplasare și pentru astfel de animăluțe.
Hamsterii se streseaza foarte tare, un astfel de drum le poate fi fatal. Au adoptat-o prieteni buni, e in siguranta la ei.
Cat m-am bucurat sa citesc aceste randuri! Ciocolata voatsra e minuuunata! Draguta mitzeta!
Multumesc pt info legate de calatorit.
Stiu ca normal e sa iei aceste suflete cu tine oriunde te duci, oricati copii sau alergii ai…dar nu multi o fac….de aceea…ca una careia ii pasa…atat de mult ma bucur ca ati luat-o cu voi!!! Si ma bucur ca aceste randuri sunt despre drumul si adaptarea ei. Tare frumos!
Am citit cu interes articolul despre Ciocolata si cum a facut fata mutarii in strainatate. Ma bucur enorm de mult ca experienta a fost una pozitiva. Am si eu o pisica de aproape 15 ani, pe care o voi lua cu mine cand ma voi muta in Danemarca. E parte din familie de la varsta de 2 luni si nu concep ideea de a ma muta in strainatate fara ea. Sunt putin stresata, tinand cont de faptul ca e batrana si urmeaza o calatorie destul de lunga pentru ea.
Nu am cunoscut pe nimeni care sa aiba experienta mutatului in strainatate cu un animalut in varsta, fapt pentru care as avea cateva intrebari referitoare la procedurile pe care le-ati urmat pentru a scoate pisica din tara.
Referitor la microcip, Ciocolata a fost microcipata la o varsta inaintata sau cand era mai mica? De asemenea, imi puteti recomanda un veterinar in Bucuresti, care sa se poata ocupa de tot ce tine de pasaport, microcip si restul de proceduri care trebuie urmate?
Am vazut ca specificati in articol si faptul ca atunci cand ati plecat din tara, ati trimis lucruri cu o masina mai mare. Eu si sotul avem ceva lucruri de transportat si chiar ne intrebam cum vom face lucrul acesta. Ati apelat la o anumita firma de transport?
Raspunsurile dumneavoastra m-ar ajuta enorm in planificarea viitoarei calatorii.
Buna! ma interesează si pe mine sa stiu un lucru-biletul pisicii cand il iau? imediat dupa ce am luat biletele noastre sau cum procedez ca nimeni nu scrie despre asta
Da, eu l-am luat imediat dupa ce le-am luat pe ale noastre.
Buna,
Urmeaza sa zburam si noi cu „copilasul” blanos si avem emotii deoarece suntem la limita cu greutatea. Ciocolata pare a fi british shorthair si seamana mult cu Pepper al nostru. Poti sa-mi spui daca a fost cantarita geanta la aeroport? Ciocolata cate kg a avut?
Sub 5 kg cu tot cu geanta.
Mulțumesc pentru acest articol util și bine structurat! Sfaturile oferite sunt extrem de practice și ajută enorm pe noi, stăpânii de blănoși, să ne îngrijim mai bine prietenii necuvântători. Apreciez efortul depus!