Acum vreo cinci luni eram la cursul de începători și ajunseserăm la lecția despre ce spui când mergi la doctorul de familie.
Extrem de relaxat, Ton, profesorul, ne explică conceptul de spital în țara lui. Ca să înțelegeți contextul, are o metodă mai neortodoxă de predare.
Aici în poză îl vedeți explicându-ne prepozițiile, în acest caz, desigur, trebuia să spunem că punga e peste capul lui și capul lui e în pungă. Jouw hoofd is in de tas. De tas is over jouw hoofd.
Dar să revenim la balamuc, pardon, la spital.
Începe cu o întrebare.
-Doamnelor, când mergem la spital? De exemplu, dacă ai febră mare cinci zile, mergi la spital?
Eu și colega din Polonia (care e medic, apropo), dăm din cap că daaaa. Celelalte colege din India, Columbia și Germania nu se pronunță.
– Neee, zice Ton, suni la medicul de familie sau la un prieten. Alt geval (caz), să zicem că ai avut un accident în casă și curge sânge. Te duci la ziekenhuis?
Eu, colega din Polonia, cea din Germania și cea din Columbia dăm din cap că daaaa.
-Neeee, zice Ton, depinde. Curge o linguriță de sânge sau o găleată? Dacă curge puțin, chemi un prieten să te ajute. Dacă curge mult, valuri așa, atunci da, te duci la spital.
Noi, cu gura căscată.
– Een ander geval, continuă Ton. Ai căzut și ești lat. Când te trezești, nu mai ții minte nimic. Suni la spital?
În unanimitate, doamnele dau din cap că daaaaa!
Dar ce să vezi, NEE!
-Depinde cât ai stat leșinat. Au fost doar cinci minute? Îți suni amicul doctor! Ai stat cinci ore pe lumea cealaltă? Atunci suni îți chemi prietenul cu mașina, să te ducă la urgență!
Ton are 71 de ani, este profesor de 50 de ani, vorbește fluent poloneza, franceza, spaniola și engleza, merge exclusiv cu bicicleta inclusiv drumuri de 50 de kilometri, săptămâna trecută a căzut cu bicicleta și și-a fracturat un os din încheietura mâinii drepte.
Acum patru ani și-a rupt clavicula, tot pe bicicletă.
După ce a căzut, s-a dus acasă, și-a făcut un ceai și s-a culcat. A doua zi, a văzut că i s-a înnegrit mâna și s-a dus la medicul de familie, care l-a trimis la spital, unde a primit radiografie și gips.
Acum vine la curs cu tramvaiul și e extrem de supărat pe chestiunea asta. Scrie cu stânga pe tablă, butonează cu stânga când ne trimite mesaje pe email și abia așteaptă să se urce înapoi pe bicicletă.
Îl iubesc, e atât de simpatic, de deștept, de direct, de… olandez, cred că așa și reușesc să progresez atât de repede, de dragul lui.
Mda, deci așa cu spitalul pe aici. Te duci doar dacă dai colțul. 🙂
Later Edit la dezbaterea de pe facebook, aici:
Și mie mi se pare extrem sistemul lor, am o anxietate serioasa legata de imbolnaviri, mai ales ale copiilor, in Romania am mers de destule ori la spital, si la stat si la privat (accidentari, entorse, capuse, inclusiv interventii chirurgicale, reactii alergice serioase, mononucleoza, febra foarte mare multe zile etc), stiu in teorie ca atunci cand e serioasa treaba primesti toata atentia, dar fiind atat de diferite abordarile, ma ia cu transpiratii. Deocamdata am fost o singura data la.med de familie sa cer niste analize, le-am primit, a fost totul super ok, la fel si cu vaccinarile copiilor, rapid, civilizat, explicatii, joc cu copiii sa le fie usor. Dar nu e usor sa te adaptezi de la un sistem la altul. Pentru mine, cel putin.
Sa vedem, speram sa fim sanatosi.
Dar Ton e 
, imi e tare drag (si da, desigur, el exagereaza mult, glumeste, nu va ganditi ca cineva recomanda la.modul serios sa nu te duci la spital daca lesini, suntem cu totii adulti in clasa, nu e curs medical, stim sa facem diferenta intre o informatie si o gluma). Olandezii au un simt al umorului mai special asa, practica mult autoironia, au glume destul de bizare, daca nu esti prevenit, posibil sa ti se para ca vor sa te jigneasca, desi cel mai adesea nu e cazul.
Mi se pare totusi exagerat. Ok, nu te duci la spital din prima zi daca faci febra (ma gandesc la copii), dar, totusi, sa cazi de pe bicicleta si sa astepti sa ti se inegresaca mana ca sa mergi la spital…brrr..mi se pare o inconstienta. E bine ca in RO exista optiunea de polita privata si poti merge la control de fiecare data cand consideri necesar.
știți ca în Florida nu e obligatoriu sa ai casca când mergi cu motocicleta? pentru ca s a constatat, statistic, ca dacă ai casca și aibun accident, poți supraviețui, paralizat, și ai nevoie de îngrijiri medicale. fără casca mori mai repede și nu încarci guvernul cu cheltuieli..totul este despre bani…
sănătatea costa…
Ar fi interesant sa ne spuneți și ce pățești in Olanda dacă te duci la spital când nu era cazul .
Evident că în România se face abuz de mersul la spital și din acest motiv serviciul de urgente este extrem de aglomerat . Din păcate incepem sa avem probleme și la medicul de familie deoarece exista o sufocare birocratică . Acte, SIUI și multe pretenții.
Iti spun eu :)) Nu te primeste. Te da afara. M-am dus cu copilul de 5 ani la camera de garda pentru ca facuse o toxinfectie alimentara si voma din 5 in 5 minute cu toate incercarile mele de a o trata. M-au intrebat daca am programare. Nu stiam ca trebuie programare la urgenta. Si m-au poftit afara, mi-au zis ca o consulta prin telefon. Si asta au facut. Mi-au pus cateva intrebari, gen E apatica, e constienta? etc. Apoi mi-au zis sa ii dau apa ca o sa ii treaca.
Eu am fost de mai multe ori , aveam dureri mari la degetul mare de la picior , incepuse sa se cangreneze si facusem o infectie urata ( a fost amputat dupa vre-o 2 luni ) si desi au inceput cu paracetamol 1000 mg am ajuns intr-un final la oxicodona 5-10-20 mg asta dupa ce morfina nu avea nici un efect ,de fapt nimic nu avea efect asa ca am fost de nenumarate ori la ugenta , prima data fara programare si restul cu programari … si am mai ajuns pe la urgenta cu dureri in piept (am probleme cu inima ,numeroase preinfracturi )cand sunam sa fac programare la urgenta ma tineau de vb in telefon pana ajungea ambulanta la mine (desi nu vroiam ambulanta ) daca mergi la urgenta si gasesti o asistenta draguta te primeste si fara programare daca nu iti da nr de tel iesi frumos afara suni si iti face programare in functie de distanta pe care o ai de acasa pana la spital … dar uneori noi romani obisnuiti sa facem o tragedie pentru o febra sau mai stiu eu ce ,care o poti rezolva foarte usor la medicul de familie , facem mare tam tam ca nu suntem primiti la urgenta … eu am inteles sistemul medical din Olanda si e foarte corect , ma doare ceva i-au calmante ca vb aia nu moare nimeni o zi , apoi a doua zi sun la medicul de familie si in functie de gravitatea problemei ,ma programeaza la prima ora sau mai tarziu .Sanatate multa !!!
Si in Anglia, la fel. Noi am invatat acest lucru dupa ce am stat 8 ore la urgente de mai multe ori. Pana sa ne dam seama ca nj are rosr sa astepti 8 ore pentru mai nimic.Aici exista cateva variante de accesat din care poti alege pana sa mergi la spital. Medicii nu sunt chiar la indemna tuturor decat in situatii mai grave sau complicate.
Asta e fix in ton cu camerele de garda din Romania, pline de copilasi cu viroza. Uite mucii! Hai la camera de garda!
Cumva cred ca totusi ar trebui sa existe un echilibru. Totusi cred ca la ei, medicii de familie sunt mai implicati decat cei de la noi, sau poate am avut eu ghinion cu doctora mea, care nu este foarte implicata in general. Dar slava domnului nu prea am avut nevoie de dansa si nici de camera de garda.
Confirm, ai ghinion cu doctora, cauta pana gasesti una buna! Doctora mea de familie este minunata si nici prin cap nu imi trece sa ma duc la spital din prima, mereu o consult pe ea. Altfel spus, am fost o singura data la spital in caroera mea de 4 ani de mama, cand a ingerat accidental pastile copilul :). In rest, ea este baza.
Sa ne mai povestesti de el! ?
Ai puls? Nu ai ce cauta la spital. ?
Noi suntem in cealalta extrema, nu e bine nici asa. Cu lesinul sper ca a vrut doar sa demonstreze ceva, nu de alta, dar cunosc doua cazuri de „lesin”, in care unul era infarct, iar celalalt era o tumora la cap (de fapt era o criza tonico-clonica) si deja nu mai e amuzant. Nici la sarcinile extrauterine (Caz personal, am avut 2 extrauterine), daca nu ma duceam la spital de urgenta, riscam sa fiu pe lumea cealalta (nu aveam niciunul dintre factorii de risc).
Am avut eu extra-uterina in Olanda si au luat totul ff in serios. Aveam sangerari usoare cam incepand cu sapt 5 de sarcina, abia aflasem ca sunt insarcinata si mi-au facut analize de sange cateva zile la rand si ecografe, initial sarcina era f mica prntru a se vedea la ecograf si nivelul de hormoni crestea dar f putin. Apoi operatie de urgenta. Chirurga m-a sunat de 3 ori dupa operatie, la fel si moasa la care ma inscrisesem sa vada daca sunt ok. In general cand ai un test de sarcina pozitiv te poti inscrie imediat la o moasa aici (e acoperit de asigurare) si ele mi-au facut ecograf la 6 saptamani si un pic (mai devreme de 6 saptamani nu prea poti vedea nimic). Totul a decurs excelent. Alte lucruri acoperite de asigurare: 3 runde de ivf de exemplu si poti adauga si alte lucruri in functie de cat platesti gen acupunctura, terapie, fizioterapie. E adevarat ca iti dau cu flit la lucruri pe care nu le considera grave sau de mers la spital. Si nu te trimit la analize de sange preventiv daca tu nu ai simptome de oboseala, alergii ceva. Eu anul acesta am facut niste analize de sange la un laborator privat si nu a fost atat de scump. Daca ma simt bine si doar vreau sa verific ceva nu o sa sacai medicul de familie. Cred ca se intampla si erori, am auzit cazuri cand nu au luat in serios o situatie ce ar fi cerut asta, dar in general sunt bine organizati. Sotul cu pietre la rinichi a mers la urgenta fara programare si l-au primit. Nu le-a convenit initial dar era evident ca ii era extrem de rau si l-au luat. Anul trecut m-am oparit cu apa fierbinte pe picior. Atunci am sunat si m-au primit imediat. Apoi am trimis poze la cateva zile medicului de familie (eram in plina pandemie) pentru a vedea cum evolueaza. Sunt experiente si experiente, ca peste tot. Dar si noi ca natie suntem foarte obisnuiti cu antibiotic pentru fiecare stranut si mers la spital si pentru lucruri care uneori se rezolva de la sine. Deci multe probleme tin si de diferentele culturale si de cum interactioneaza oamenii pentru ca daca ti se pare ca doctorul nu te ia in serios, ca poate te discrimineaza, iar medicul crede ca exagerezi si insisti ca stii mai bine ca el si vrei neaparat ceva intr-un anumit fel, asta in sine creeaza un raport neplacut si apoi toate interactiunile viitoare cu sistemul ajung sa fie intr-un context aproape conflictual. Nu as neglija diferentele de comunicare. Sunt multe lucruri care mi-au devenit mai clare mult mai tarziu. In primii ani aici am sunat la GP ca imi este rau, vomit etc., am insirat simptome. La care asistenta calma ‘en wat kwn ik doen voor jouw?’ (Si eu ce pot face pentru tine?) am ramas perplexa. Ma asteptam ca ea sa imi spuna ce sa fac, nu intelegeam ce vrea. I-am zis sotului olandez ca nu ma simt tratata ok si asta probabil pentru ca sunt straina. Fast forward alta situatie si suna sotul, iar pietre la rinichi, era pe speaker. Si ii insira toate simptomele si aud asistenta cu aceeasi intrebare: ce pot face pentru dumneavoastra? El nici nu a clipic, a cerut injectie si sa vada medicul etc etc. Deci nu ca ma tratase pe mine diferit. E o alta abordare care poate crea multa confuzie la inceput. Acum stiu ce sa cer. Si exista si un site unde esti mereu directionat sa citesti despre simptome, ce poti face acasa etc si ei te directioneaza acolo si se asteapta sa te uiti acolo. E greu cand asteptarile sunt diferite de ambele parti, dar in rest e ca peste tot, unele lucruri merg foarte bine, altele nu.
In Elvetia la fel la urgenta te ia dupa nr Dar cred ça si dupa caz de cit poate fi de urgent.
Astepti citeva pas ore bune.
Foarte tare si simpatic este acest domn profesor! 🙂
Nu mi se pare deloc, dar deloc un model de urmat. Aud povești asemănătoare și despre NHS… Consider foarte grav faptul că pierderea cunoștinței, fie și de scurtă durată, nu reprezintă un simptom demn de luat în serios pentru ei.
Era o gluma, o exagerare.
Nu e blogul tău cel dintâi pe care se scrie despre sistemul olandez de sănătate. Gluma aia e mult mai puțin metaforică decât ar putea părea.
Eu am lesinat si nu am mers la spital :)))
O data ca am vomat toata noaptea, am lesinat de deshidratare. Am sunat medicul de familie, mi-a dat instructiuni, am mers la consult a doua zi.
O data ca am facut insolatie dupa ce am stat in soare toata ziua. La fel.
Da chiar era nevoie sa stau la urgente careva ore pt un no spa?
Eu ma simt in siguranța cu sistemul medical olandez deși da, in 99% din cazuri primim doar paracetamol ca si tratament. Am născut de 2 ori in Olanda și am avut parte de toată atenția și grija moașelor si a doctorului (imediat după prima naștere având nevoie de o intervenție chirurgicală). Într-adevăr sistemul medical olandez nu e compatibil cu modul nostru românesc de a ne panica sau a exagera uneori. Am fetița cea mică de 1 an pe lista de așteptare pentru o operație la urechi, face des otita si ar ajuta-o o intervenție prin care sa ii monteze niște turbulete de drenaj, avem de așteptat între 3 si 6 luni pana ii vine rândul. E frustrant in prima faza cand primești un răspuns de genul asta, dar nu e o urgentă. Mie mi se potrivește mai bine sistemul olandez decât cel românesc in care plimbi dosare cu analize, nimeni nu comunica cu nimeni….la spital te rogi sa nu ajungi. Aici la spital e ca la un hotel de 4-5*.
Am locuit in mai multe tari, cu mai multe sisteme medicale, pornind de la Romania pe vremea comunista. In orice tara m-am mutat mai apoi mi s-a parut mai bine, fiecare mai buna decat cea in care fusesem inainte. Acum pot sa le compar pe toate, din ce am trait, traiesc eu sau prietenii mei imprastiati in lumea mare. De departe serviciile cele mai bune le am in tara unde serviciile se platesc (mare lucru sa-ti permiti o asigurare foarte buna, dar una buna si-o permite orice lucrator!), unde nu guvernul ci pacientul/clientul decide unde isi va consuma banii, iar doctorii/spitalele isi servesc pacientii/clientii cat mai bine si corect ca sa-i pastreze si sa aiba un nume bun – sa-si mareasca clientela si sa faca fata eventualei competitii. Spitalele si cabinetele medicale nu sunt aglomerate inutil pentru ca pacientul plateste – chiar si cu asigurarea, in general are ceva de scos si din buzunar, deci nu va sta prin salile de asteptate pentru ceva minor. Doctorii isi fac datoria cu constiinciozitate pentru ca renumele/reputatia lor de medici conteaza. Asta nu inseamna tratamente sau medicamente in exces, nicidecum. Dar iti va vedea copilul febril sa-ti spuna „stai linistit, da-i apa, mai vedem in 2 zile cum va fi.”.
Daca va intrebati ce fac saracii, oamenii strazii, oamenii fara posibilitati? La urgente sunt primiti ca oricare, si un tratament de urgenta se face oricui, in mod egal. Am dus odata o femeie amarata la o clinica municipala – dupa multe ore de asteptare a fost tratata decent, frumos, exact cum imi aminteam eu din tarile pe unde mai fusesem. Adica…ca de guvern. Din pacate, si aici oamenii si guverul vor o „tara ca afara” cu egalitate intre pacienti. Si, de cativa ani s-a bagat guvernul ceva mai mult – se simte, lucrurile nu mai merg asa de bine! Se intampla sub ochii mei. Pentru prima data am avut de asteptat mai mult de o luna sa vad un specialist. Concluzia mea (dupa multe experiente) este ca-i bine ca banii sa circule intre noi si medici (si asigurari pentru cine le vrea) fara sa treaca prea mult(prea multi) pe la guvern.
Apropos. Copiii sunt tratati de cancer absolut gratuit si foarte, foarte bine. Spitalele sunt intretinute din donatii, nu de guvern. De aceea merg lucrurile foarte bine. Deocamdata.
Despre ce tara vorbesti? US?
Ca in multe alte probleme, urmarim banii. Inteleg ca in unele tari se ridica in slavi ideea de a naste acasa, pentru ca e mai ieftin pana la urma pentru „sistem”. Desi majoritatea ginecologilor cu care am discutat eu au considerat ca, nasterea acasa e sexy si misto, atat timp cat totul e 100% OK. Ca daca nu e, ai sanse sa mori bine merci chiar si cu salvarea la usa. Culmea, in tarile respective sistemul de asigurari ar avea numai de pierdut, daca femeile s-ar duce, doamne-fereste, cu pretentii sa nasca in spital. Fereasca sfantul sa si ceara o cezariana.
Sistemul romanesc este pe alocuri idiotic si criminal chiar (punctual doar, din fericire), dar mi s-a parut mereu mai „human friendly” sa zic asa. Da, spitalele sunt vai de crucea lor (in provincie), doctorii sunt spagari (unii, din fericire tot mai putini), da, sistemul de asigurari e asa cum este.
Dar niciodata in Romania, asa inapoiata tehnologic cum ar fi, nu am simtit ca mi-ar fi pusa viata in amanare, ca, vezi doamne, nu iese la calcule daca eu indraznesc sa ma duc la urgente.
Am fost la urgente de putine ori, ca nu mi-am batut joc, dar am mers, cand am simtit ca este ceva serios. Cand m-am muscat cainele si aveam o gaura cat o moneda de 2 euro in coapsa, din care supura sange. Supravietuiam acasa? Probabil. Am simtit nevoia sa salvez sistemul, stand ca proasta sa sangerez? Nu. Am fost la urgente, a luat cam 2 ore sa intru la doctor, triajul a fost cat se poate de corect (ca erau altii mai busiti ca mine), am fost tratata exemplar si nimeni nu a dorit nimic de la mine. NU vorbim ca eram imbracata ca o cersetoare aproape, deci nu simtea nimeni ca am milionul de euro (nu ca l-as avea). Si personalul de la UPU Judetean (TImisoara) era atat de sexy, ca ma simteam in Gray’s Anatomy 😀
Am fost cu copilul la spital, cand a facut 40+. In 10 minute am fost in spital. Nu am stat 5 zile, nu am asteptat sa vina mos craciun. Am fost la urgente pediatrice in SUA, cand a inceput sa vomite la ora fixa (din 20 in 20 de minute). Am stabilizat-o un pic, apoi am dus-o la doctor.
M-a costat 200 de dolari distractia, desi eram in retea cu doctorul, dar asa sunt unele asigurari.
Dar am dreptul sa ma duc acum la urgente, daca simt ca ma doare urechea stanga. Ah, ca ma triaza si intru la doctor peste 5 ore? Asa este. Ah, ca, daca nu sunt asigurata scot mia de dolari? Si asta e clar. Dar sa stau acasa BOLNAVA ca ce?
Sa tin copilul bolnav? Sa nu ma duc cu el la doctor ca deranjez sistemul? Aici macar NIMENI nu indrazneste sa spuna chestii ca domnul asta olandez, ca poti raspunde penal. E „liability” din orice rahat. Nici macar la spital nu te dau afara, ca asa li se scoala. Pentru ca plateste spitalul cateva milioane de dolari si medicul isi foloseste prea des asigurarea de malpraxis, pana nu mai merita sa profeseze.
Te proceseaza pentru orice rahat, odata ce ai pasit in spital. Ca te costa in draci apoi, daca nu intra asigurarea in actiune? Asta este clar.
Sotul lucreaza acum ca ofiter de securitate intr-un spital „local”, cat un ditai judetean de la noi. Intra acolo tot felul de homelessi, drogati etc. Oricat de fripti sunt sau se prefac, sunt prelucrati corect, cu respect si atentie. Pentru ca altfel iti pierzi jobul si plateste spitalul daune cat nu face
Buna! in Roamania problema pe care eu o vad, este lipsa de implicare a medicilor de familie.Daca si ar face cu adevarat treaba, si nu ar mai fi doar redactori de trimiteri si retete, camerele de garda nu se vor mai aglomera. De aici zic eu ca pleaca problema.
Sorry, dar generalizezi in necunostinta de cauza. Nu cred ca ai idee cat sunt de sufocate de birocratie cabinetele de medicina de familie si la ce foc continuu lucreaza. Si ei ar prefera sa faca mai multa medicina pentru care au studiat atatia ani, in loc sa piarda atata vreme cu softuri care se blocheaza si hartii scrise in 3 parti pt ca altfel nu sunt valide. Si multi medici raspund cat de des pot la telefon, dar totusi nu sunt ambulanta sa raspunda si la 3 noaptea.
Ai avut ghinion probabil, mai cauta, sunt multi medici de familie foarte priceputi si implicati, atat cat ii lasa si sistemul.
Am avut ghinionul sa lucrez ca inginer mecanic pe un vapor olandez, iar in timpul contractului sa ma accidentez la un genunchi. Am terminat voiajul cu dureri f mari si multe pastile de durere. La intoarcerea acasa, concluzia mai multor doctori a fost ca am nevoie de operatie cu implant de cartilaj. N-au vrut sa imi dea concediu medical pana cand nu m-am operat, pe motiv ca atata timp cat pot sa stau pe scaun, pot sa si muncesc! Mai mult, ma chemasera in Olanda, sa fac „munca de birou”(probabil sa lipesc timbre pe scrisori?!). Compania de asigurari, AZVZ Insurance, mi-a trimis cardul de asigurat de-abia in ziua in care contractul meu se incheiase, astfel incat n-am putut deconta nicio cheltuiala medicala. Am platit totul din buzunar, nu putini bani, dar in tot acest timp am platit si 123 euro/luna asigurari de sanatate in Olanda!!! O experienta amara! Nici nu mai vreau sa aud de tara asta!!!
Salutare,
Sa stii ca si in Germania este la fel… La urgenta mergi daca ai o urgentă. Eu am fost la urgenta cu cel mic după vreo 4 zil in care febra nu cedase, m-au primit dupa vreo 2 h de astetare, insa medicul mai ca m-a dat afara din cabinet cand i-an spus problema. Eu cu mintea in n parti, intreb, si ce pot sa ii dau daca nu nurofen ul nu funcționează, iar el ma întreabă: ” cucoana, dupa ce primeste siropul, ii mai creste febra?”. Eu zic: Nu. El: pai si atunci, cum nu isi face efectul siropul?. Asa ca nah.. Dar medicul de familie, te primeste usually f repede aici. Chiar si in aceeasi zi, cel târziu in ziua următoare. Mai urat este peste weekend, cand trebuie astepti. Seara faina.
locuiesc în Olanda de 4 ani și mi se pare ca sistemul de sănătate este foarte bun. Intr-adevar, când vii din România și ești obișnuit cu mersul la spital precum mersul la magazin, simți un soc cultural și aici. Dar gandeste-te , e un sistem eficient, de calitate, care nu pierde bani și timp pe situațiile care nu necesita grija de specialitate.
Da, majoriatea medicilor îți dau paracetamol pentru 80 % din probleme. uneori chiar le nimeresc, și după câteva zile trece tot, nu ai luat antibiotic și toate lumea iese mai ieftin. Basca, și corpul tău e mai puternic. Dacă eu chiar consider ca e ceva ce doresc eu sa investighez, dacă nu e o urgenta, ii spun foarte hotărât GP-ului meu ca trebuie sa fac asta, poate ii zic ca ma doare ceva maxim. Cu ruptul de membre sunt foarte stoici, adevărat. Dar mie îmi place, când ei nu îți plâng de mila extra și doar au grija de tine și îți spun că vei fii bine, cumva simplicitatea asta ajuta.
Ar putea fii mai empatici în general..dar nimeni nu-i perfect 🙂
Un comentariu cât se poate de adevărat! Rolul serviciului de urgenta este sa trateze urgente! Și da, vorbesc din experiența in ambele sisteme. Este frustrant câteodată, evident problema ta este cea mai “urgenta”. Dar atunci când ai o problema serioasă reala, sistemul medical olandez nu te dezamăgește .