Am primit acest mesaj de la o colegă de facultate, mamă de trei copii, om drag și bun, care trece printr-un cancer la sân descoperit târziu (direct grad 3), pentru că, deși ea a întrebat mereu medicii dacă e nevoie să facă un control, toți i-au spus să stea liniștită. A stat liniștită până când a fost cât p-aci… Mai jos e mesajul ei pentru voi.
Dragă Ioana,
Îți scriu acest mesaj cu rugămintea de a-l publica anonim, deși noi două ne cunoaștem de atâția ani… Motivul pentru care nu doresc să îmi asum povestea cu nume și prenume este pentru că încă nu mă simt pregătită să fac față comentariilor, iar pe de altă parte sunt câțiva membri ai familiei cărora nu le-am spus până acum prin ce trec, pentru a-i proteja.
Însă, octombrie este luna conștientizării cancerului la sân, așa că îmi doresc să mă alătur celor care încearcă să sublinieze importanța prevenției. Iar faptul că noi ne cunoaștem l-am menționat pentru a atrage încă o dată atenția că acest diagnostic poate veni în viața oricui, chiar în cercul nostru de apropiați.
Ca și tine, am puțin peste 40 de ani. Sunt mamă – am trei copii. Am încercat mereu să duc o viață conștientă, cu alegeri mai bune sau mai rele, dar pe cât posibil bazate pe informații. Dietă cât mai curată, cosmetice naturale, mișcare, filtru de aer, grijă pentru liniștea minții – am bifat din toate, cât m-am priceput, și cât mi-a permis viața într-un oraș precum Bucureștiul.
Am crezut că sunt la zi și cu toate controalele medicale, mai ales că după nașterea celui mic m-am tot simțit foarte obosită, am avut diverse manifestări mai mult sau mai puțin acute, mereu altele, mereu tot mai greu de ignorat. „Ce vreți doamnă, să aveți trei copii și analizele perfecte?!”, m-a luat la rost la un moment dat medicul internist căruia tot încercam să-i spun că simt că ceva e în neregulă…
La ginecolog am cerut eu insistent o ecografie, iar răspunsul a fost că am sânii „perfecți” și să nu îmi bat capul cu nicio grijă câtă vreme voi continua să alăptez, în ciuda istoricului familial bogat în cazuri de cancer, inclusiv cancer la sân. Trimitere la mamografie n-am primit oricât am întrebat, pentru că, din nou, eram tânără și alăptam, iar la ecografie nu se vedea absolut nimic.
La puțin mai mult de un an după acea ecografie, eu am simțit deja nodulul, mare cât o nucă. Era, de fapt, mult mai mare… Medicii mi-au spus că, pe baza dimensiunilor și a structurii (am „primit” stadiul 3), ei cred că era acolo de mai demult și pur și simplu nu s-a văzut la ecografie.
Din păcate, în România nu există un program național de prevenție a cancerului de sân, care ar însemna niște borne, la care, odată ajunse, femeile să poată face niște teste standard. În momentul de față, decizia de a face aceste investigații este aproape aleatorie și, pentru multă lume, un lux.
Ce a fost înainte de a-mi palpa singură cancerul, nici nu mai contează acum pentru mine. Însă, aflând recent că 2 din 10 femei diagnosticate în România cu cancer mamar au sub 49 de ani (https://asociatiaroz.ro/canapeaua-roz-2023/), categorie de vârstă în care mă încadrez și eu, după cum spuneam, m-aș bucura ca pentru alte femei prevenția să facă o diferență.
În ultima vreme, am citit tot mai des povești asemănătoare cu a mea. În plus, eu însămi am în jur mai multe femei care se confruntă cu acest diagnostic, la vârste sub 45 de ani.
Din fericire, sunt și tot mai multe voci care militează pentru efectuarea controalelor cât mai timpuriu – recomandările indicând vârsta de 40 de ani ca fiind pragul după care toate femeile ar trebui să facă o mamografie. Totuși, personal nu am găsit nicio informație oficială sau măcar unanim agreată cu privire la frecvența acestei investigații, ceea ce înseamnă că mesajul nu e suficient de puternic. Ba chiar, pe site-ul unei clinici care promovează controlul senologic am găsit într-un loc recomandarea de a face o mamografie anual după 40 de ani, pentru ca în alt paragraf să precizeze că aceasta se face la recomandarea medicului specialist, la fiecare doi ani.
Aș adăuga și faptul că, din experiența mea cu mai mulți medici ginecologi din București (având trei sarcini la activ am fost la destule controale), inclusiv profesori și șefi de clinici, controlul sânilor nu face parte din rutină. Recunosc că până de curând nu am știut că există și specialiști în senologie și nici nu-mi dau seama cât de numeroși și accesibili sunt la nivelul întregii țări.
Sper totuși ca acest mesaj să încurajeze cât mai multe dintre cititoarele tale să își facă la timp controalele de prevenție. În ultimele 6 luni, merg regulat la spital – am trecut deja prin mastectomie, acum fac săptămână de săptămână chimioterapie. Urmează imunoterapie și 7 ani de terapie hormonală, pentru ca riscurile de recidivă să fie cât mai mici. Am în jur, așadar, multe femei cu cancer la sân și văd cu ochii mei cât de importantă e diferența dintre o formă depistată devreme și una avansată.
Multă sănătate și putere tuturor!
Nu am făcut niciodată o mamografie, momentan alăptez, copilul are 3 luni. As putea merge acum? E relevant?
Depinde de varsta, mamografiile se recomanda dupa 40 de ani daca ai risc (cazuri in familie) sau motive de ingrijorare.
Pana la 40 de ani poti face control cu palpare la medic si ecografii regulate.
Buna. Nu pot sa nu raspund acestui articol, eu insasi cuoscand prea bine acest drum pe care l-am batatorit in ultimii ani, si am si scris candva un articol aici publicat de Printesa, dupa primul diagnostic de cancer la san pe care l-am primit.
Am primit acest diagnostic la 35 de ani (in 2016), dupa ce tocmai alaptasem 4 ani. La mine fusese depistat in stadiu destul de incipient si raspunsese foarte bine la tratament pentru ca operatia am facut-o dupa tratament si nu se mai gasise deloc tesut tumoral ramas, deci aparent raspuns complet la chimioterapie. Plus ca era triplu pozitiv, ceea ce inseamna multe optini de tratament si le-am bifat pe toate, inclusiv blocarea completa a estrogenului (ceea ce presupune menopauza indusa inca de la varsta aceea). Sansele sa fi scapat de povestea asta erau f bune in teorie (cred ca pe undeva pe la 80%)
Toate astea ca sa aflu in 2021 la un control de rutina ca au aparut metastaze. Si nu asa, subtil, ci in foarte multe locuri: ficat, plamani, oase (si vorbesc de toate segmentele coloanei, stern si nu numai), ganglioni prin diverse locuri. Nu cred ca are rost sa spun cum m-am simtit si ce mi-a trecut prin cap atunci. Culmea culmilor, am doua alte cunostinte care se confruntasera cu acelasi lucru tot in jur de 2016-2017, si ele au patit exact la fel cu metastazele in 2021.
Dar, fast forward, 2 ani mai tarziu, sunt foarte bine medical vorbind. Sau cat de bine se poate avand in vedere ca urmez totusi niste tratamente agresive de lunga durata, nu chiar chimioterapie dar tot nu-s de ici de colo. Pe langa serviciu fac o gramada de cursuri si ma simt mai implinita ca niciodata. Desi la baza sunt inginer, vreau sa scriu niste carti de fictiune si m-am apucat de un curs despre scris carti. Mai studiez in paralel si tot felul de tehnici NLP, coaching, consiliere etc. Si medicina tibetana, colac peste pupaza 🙂
Cred totusi ca o sa ma cam las de ski (riscuri-beneficii, deh), desi iarna trecuta am bifat o saptamana intensa de skiat de s-a mirat si oncologul, dar asta este :).
Concluzia mea: exista intotdeauna speranta, oricat de negre ar parea lucrurile. Mai ales ca in ziua de azi, cancerul de san are foarte multe optiuni de tratament, pe alese 🙂
Orice e posibil! Poti sa ai o boala aparent incurabila, dar sa traiesti bine merci pana la adanci batraneti, sau poti sa fi perfect sanatos si sa sfarsesti brusc intr-un accident. Sa ne bucuram de calatoria asta pe care o parcurgem, asta conteaza 🙂
Am 34 de ani și la ultimul control ginecologic (am ajuns pt o infecție urinară și vaginală) mi s-a recomandat o ecografie mamară. Mi s-a părut ciudată recomandarea, cu acest articol înțeleg că nu e deloc. M-a sfătuit să merg la eco după ce închei alăptarea. Nu m-am gândit cât e de importantă. De atunci îmi palpez sânii după fiecare menstruație, consider că măcar atât pot face acum
Nu as putea fi un sustinator mai mare pt tot ceea ce are legatura cu preventia, sunt, din pacate, multe femei care au acces cu usurinta la servicii medicale si care, din pacate, aleg sa nu faca niciun control. In principiu, ajuta si auto-palparea, cu mentiunea ca se pot simti in felul asta doar formatiunile care au cel putin 1-2 cm. Ori, cu tehnologia existenta si pe masura ce medicii au din ce in ce mai multa experienta, se pot vizualiza ecografic modificari mult mai mici de atat. Probabil valabil si la alte tipuri de investigatii insa, strict pt san, stiu ca ecografia anuala e sfanta. Iar mamografie… in functie de varsta si de densitatea tesutului, un medic poate recomanda cum e indicat pt fiecare caz in parte
Imi pare nespus de rau pentru necazul prin care trece prietena ta, ii urez (poate chiar citeste aici) putere si credinta ca se poate rezolva. Au evoluat mult tratamentele, in plus sunt o multime de terapii complementare care pot ajuta. Legat sde subiectul acesta, chiar daca avem impresia – am fost in situatia asta, ca facem tot ce putem si avem un stil de viata care ne ajuta sa facem fata stresului cronic cu care cei mai multi dintre noi se confrunta, lucrurile pot merge mai in profunzime de atat. Pe mine m-a ajutat mult terapia, de acolo am primit recomandare si catre alte tehnici (meditatie, conectare prin respiratie, terapii somatice)… important este sa vada cu ce rezoneaza cel mai mult. Eu am gasit surse importante de inspiratie si in carti, las aici 2 titluri pe care i le-as recomanda
https://www.libris.ro/cand-corpul-spune-nu-gabor-mate-CVE978-606-44-0970-6–p26909463.html
https://www.libris.ro/remisie-totala-kelly-a-turner-for978-606-639-088-0.html?gclid=Cj0KCQjw4bipBhCyARIsAFsieCxYGFSF-PWxXuESytkD7cSfBwz4E88rdq1EvF_zJq1VrFtv3rMQA8gaApC9EALw_wcB#descriptionHead
nu mai recomandati tehnici din astea, stiu ca aveti intentii bune, dar orice tratament „alternativ” nedovedit medical nu face decat sa indemne niste oameni sa incerce o cale mai comoda si sa renunte la temuta chimioterapie care pana una alta e dovedita ca functioneaza. Pana si Steve Jobs cu toti banii lui s-a lasat pacalit de asa ceva. Poate regimurile si psihologia sa ajute la preventie cel mult
Cred ca ati inteles gresit, oricum ceea ce comunicati dvs nu pare a avea legatura cu o experienta concreta, ci mai degraba cu anumite preconceptii. Ori eu consider ca o opinie corecta, mai ales daca o folosim in mod categoric, o putem avea abia dupa ce ne informam si intelegem ce inseamna lucrurile respective. Ceea ce nu prea reiese din mesajul dvs
In mesajul meu nu apare nicio referire la tratamente alternative, este vorba doar despre tehnici complementare (referitoare la starea de bine, nutritie etc) care ajuta la relaxarea sistemului nervos, la reducerea inflamatie, lucru benefic in orice situatie, cu atat mai mult in contextul in care cineva urmeaza tratamente dificile.
Sustin (cum am mentionat si in mesaj, daca nu a fost foarte clar, reiau acum) necesitatea de a face preventie (cu asta am si inceput), investigatiile si tratamentele alopate. De altfel, asa am ales si pt mine. Iar lecturile recomandate exact in nota asta trebuie parcurse. ie. identificand resurse complementare ()deci pe lanfga tratamentul alopat, nu in locul lui) care sa sustina procesul de vindecare. Eu am primit recomandari de genul acesta de la psiohoterapeut, pentru ca, va vine sa credeti sau nu, nu este deloc usor de navigat un astfel de diagnostic, orice resursa extra care vine in ajutor este importanta
Buna, imi pare rau ca trebuie sa treceti prin asa ceva, cred ca e foarte greu. Doamne ajuta sa fiti bine!!
Eu am un pic peste 40 si am 2 copii, am si alaptat mult… de la 32 de ani imi fac cat de des pot analize, cu gandul la copii, pentru mine.., la Regina Maria si mi s-a recomandat mamografie, doar ca sa fim sigure. adevarul e ca o data am platit si alta data a fost inclusa in ajonament.. si mi s-a recomandat palparea sanilor.
Pentru mine faptul ca ma pot imbolnavi e un adevar de care imi e frica si am tendinta sa ma ascund sa nu fac analize si mai primesc cate un dus rece, ca articolul asta, si ma programez din nou.
Multe ganduri bune va transmit!
Chiar ieri am fost la eco mamar, am 33 de ani. La fel mi-a recomandat, dupa 40 de ani mamografie. De vreo 3 ani merg anual la control si ieri mi-a fost dat sa intalnesc o doamna (undeva la 60 ani) cu cancer, mi-a aratat ca i se extirpase unul din sani si imi povestea istoria…am plans deodata cu ea. Sa fim zilnic recunoscatori pentru ceea ce avem, caci le luam „for granted”, dar nu sunt.
Buna ziua,
Pentru doamnele din zona Moldovei exista programe naționale de screening, adică de depistare precoce a cancerului de sân și a celui de col uterin. Va las aici linkurile cu detaliile programelor, ambele programe au fost prelungite, se poate astfel merge fără bilet de trimitere. Dacă nu va încadrați in criteriile de vârsta, puteți sa va programați la centrul de Screening cu bilet de trimitere.
https://www.iroiasi.ro/proiecte-eu/proiect-oncofem-unde-se-fac-testarile-gratuite
https://www.iroiasi.ro/proiecte-eu/proiect-oncoprev-cum-ne-pregatim-pentru-examinare
Multă sanatate!
As mai sublinia aici ca sanatatea nostra este fix responsabilitatea fiecaruia/ fiecareia dintre noi. Avem din fericire la dispozitie o multime de mijloace care ne pot ajuta in deciziile pe care le luam pentru sanatatea noastra, dar nu este nici responsabilitatea medicilor (ei sunt doar niste consultanti, cu tot respectul cuvenit) nici a guvernului sa aiba grija de sanatatea noastra. Este in schimb de datoria lor sa ne puna la dispozitie informatiile si mijloacele necesare, iar noi suntem imputerniciti sa avem grija de noi si de sanatatea noastra pentru noi si pentru copiii nostri.
Iar responsabilitatea asta a fiecaruia dintre noi este aceeasi, indiferent data in tara in care locuim exists notificari automate sau nu de trimis la control sau nu.
Ce as vrea sa mai adaug este ca sanatatea corpului fizic este strans legata de sanatatatea noastra mentala, iar ceea ce nu pune in balanta articolul sunt riscurile unui diagnostic gresit si in concluzie a unui tratament periculos (riscuri foarte mari de altfel). De asemenea nu se discuta in articol despre consecintele expunerii frecvente la radiatii.
Ca o paranteza, campaniile de constientizare asupra anumitor boli, vin la pachet si cu o baza mare de potentiali noi clienti.
In concluzie, e important sa ne ascultam corpul sa avem grija de noi si sa nu dam apa la moara fricilor.
Din pacate prevetia este costisitoare in Romania. Tocmai ce am venit de la consultul anual. Ecografie de sani: 450 lei. Consult 200 lei. Total 650 lei. Sunt atatea femei care nu au aceste sume disponibile pentru ele….