Am aflat azi că unele cărți nu se nasc din experiența autorului, ci din iubirea lui pentru o prietenă care a trăit un calvar, din nevoia ca povestea ei să fie nemuritoare și salvatoare. Am dezbătut despre impactul cărții „Măștile fricii”, despre scriitură, personaje, despre final, despre sensul cărții și felul în care ea a săpat în noi.
E o mare bucurie pentru mine să văd cum clubul de carte în limba română crește de la o ediție la alta, cum discuțiile sunt tot mai profunde, cum se creează între noi o constanță, un spațiu sigur în care începem să vorbim despre carte și invariabil ajungem să vorbim despre părți prețioase din noi.
Vă mulțumesc tuturor, mai ales Cameliei Cavadia și fiicei ei, care au venit special la Amsterdam pentru clubul nostru de carte! Sunt grozave! 
Ne vedem în martie, când dezbatem „Trei într-o barcă”. Tot înainte cu carte!
Vă las cu câteva imagini:
